Președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a criticat extrema dreaptă ca fiind „proxenetul lui Putin”, refuzând în același timp să excludă colaborarea cu alți naționaliști de dreapta, deși a început campania electorală înaintea alegerilor europene din iunie.
Von der Leyen încearcă să obțină un al doilea mandat de cinci ani la conducerea Comisiei, în cadrul unei remanieri iminente a funcțiilor de conducere din UE, care urmează după alegerile europene.
În cadrul unei dezbateri desfășurate luni la Maastricht cu rivali din tot spectrul politic, von der Leyen a atacat grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație din Parlamentul European, care reunește Raliul Național din Franța, Alternative für Deutschland (AfD) și Partidul Popular Danez.
Se așteaptă ca grupul extremist să obțină câștiguri semnificative în cadrul votului pan-european din 6-9 iunie și ar putea chiar să devină a treia forță ca mărime, amenințând politicile cheie ale UE, cum ar fi sprijinul pentru Ucraina, acțiunile privind clima și extinderea.
Adresându-se reprezentantului de extremă-dreapta al Partidului Popular Danez, Anders Vistisen, von der Leyen i-a acuzat pe aliații săi din AfD că sunt susținători ai președintelui Rusiei, Vladimir Putin, afirmând că programul lor electoral este un ecou al „minciunilor și propagandei lui Putin”.
‶ Este foarte important să nu fim distrași de la adevărata problemă: și aceștia sunt proxeneții lui Putin care încearcă să distrugă din interior prin dezinformare și polarizare. Și vedem un exemplu aici, în această seară”, a spus von der Leyen, arătând spre Vistisen.
Însă președintele Comisiei a fost mult mai rezervat în ceea ce privește încheierea de alianțe cu grupul conservator și reformist european, care reunește partidul Frații Italiei al premierului italian Georgia Meloni, partidul polonez Lege și Justiție și partidul de extremă dreapta Vox din Spania. „Depinde foarte mult de componența parlamentului și de cine se află în ce grup”, a declarat von der Leyen.
Partidul Popular European de centru-dreapta al lui von der Leyen ar urma să rămână cea mai mare forță din Parlamentul European, urmat de Partidul Socialiștilor Europeni, în cadrul unor alegeri în care se așteaptă ca atât partidele de centru-stânga, cât și Verzii să piardă teren.
În timp ce opt candidați care au participat la dezbatere și-au declarat interesul pentru conducerea Comisiei Europene, von der Leyen este singura care are o șansă serioasă la acest post.
În timpul dezbaterii de 90 de minute, ea a arătat o latură mai pasională decât personajul său public obișnuit, mai ales când a venit vorba de invazia Rusiei în Ucraina și de războiul Israel-Gaza.
Ea a criticat o sugestie a candidatului stângii radicale Walter Baier potrivit căreia războiul din Ucraina s-ar putea încheia dacă ambele părți ar negocia. „M-am săturat să aud asta”, a spus ea, menționând că a fost de șapte ori în Ucraina și că a văzut sacii cu cadavre de la Bucha, unde sute de civili au fost uciși de forțele rusești. „Dacă vreți să puneți capăt acestui război, Putin trebuie doar să înceteze să mai lupte și atunci războiul se termină.”
Revenind la războiul din Gaza, unde s-a confruntat cu critici din partea stângii privind poziția UE față de Israel, ea a declarat că Israelul are „dreptul de a se apăra în limitele dreptului umanitar și ale dreptului internațional”, adăugând că este „insuportabil” și „inacceptabil” să vezi câți civili nevinovați mor, în special copii.
Apărându-și bilanțul în ceea ce privește acordul verde al UE, ea l-a atacat și pe candidatul principal al Verzilor, eurodeputatul olandez Bas Eickhout, care a acuzat Comisia de „scăderea standardelor verzi” după ce a retras o propunere de reducere a utilizării pesticidelor și a diluat măsurile de protecție a naturii, în urma protestelor agricultorilor.
„În loc să faceți presiuni puternice pentru a polariza, v-aș invita să ascultați acest dialog”, i-a spus ea lui Eickhout, ridicând o întrebare cu privire la cât de mult intenționează să curteze eurodeputații verzi pentru sprijin.
Liderii UE vor alege în cele din urmă următorul președinte al Comisiei Europene, dar această persoană va avea nevoie de sprijinul unei majorități de eurodeputați. În încercarea de a prelua controlul asupra acestei numiri, Parlamentul European favorizează așa-numitul sistem spitzenkandidaten, în care partidele politice europene își prezintă alegerile pentru conducerea executivului UE.
În 2019, la îndemnul președintelui Franței, Emmanuel Macron, liderii UE au ocolit procesul spitzenkandidaten, trecând peste candidatul principal victorios al PPE, Manfred Weber, în favoarea lui von der Leyen, care nu luase parte la nicio dezbatere preelectorală și nici măcar nu se declarase interesată de acest post.
Ulterior, ea a devenit președinte al Comisiei, după ce a obținut sprijinul unei coaliții de centru-dreapta, centru-stânga, liberali și verzi în Parlamentul European.
