Bruxelles-ul își modifică politicile de cheltuieli pentru a redirecționa, eventual, zeci de miliarde de euro către apărare și securitate, în contextul în care războiul Rusiei din Ucraina și revenirea lui Donald Trump la Casa Albă exercită presiuni asupra UE pentru a stimula investițiile, dezvăluie Financial Times, preluat de Report.
Schimbarea de politică s-ar aplica la aproximativ o treime din bugetul comun al blocului comunitar, adică aproximativ 392 de miliarde de euro din 2021 până în 2027, bani care sunt destinați reducerii inegalității economice dintre țările UE.
Până în prezent au fost cheltuite doar aproximativ 5 % din aceste așa-numite fonduri de coeziune, iar cei mai mari beneficiari, printre care Polonia, Italia și Spania, au cheltuit chiar mai puțin.
Conform normelor în vigoare, aceste fonduri nu pot fi utilizate pentru achiziționarea de echipamente de apărare sau pentru finanțarea directă a armatei, dar sunt permise investițiile în așa-numitele produse cu dublă utilizare, cum ar fi dronele.
Potrivit oficialilor UE, în următoarele săptămâni, capitalele statelor membre vor fi informate că, în temeiul normelor, vor avea acum mai multă flexibilitate în alocarea fondurilor de coeziune pentru a-și sprijini industriile de apărare și proiectele de mobilitate militară, cum ar fi consolidarea drumurilor și podurilor pentru a permite trecerea în siguranță a tancurilor.
Aceasta va include autorizarea finanțării pentru creșterea producției de arme și muniții, deși interdicția de a utiliza fondurile UE pentru achiziționarea acestor arme va rămâne în vigoare.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că fondurile de coeziune ar putea fi utilizate pentru industria de apărare atâta timp cât acestea contribuie la „misiunea generală de a spori dezvoltarea regională”, inclusiv mobilitatea militară.
Germania este pivotul mobilității militare europene datorită poziției sale, dar infrastructura sa de transport este într-o stare proastă. Ministerul Economiei de la Berlin a estimat în 2022 că țara trebuie să cheltuiască urgent 165 de miliarde EUR pentru drumuri, șine și poduri. Germania urmează să primească 39 de miliarde EUR din fondurile de coeziune până în 2027.
Măsura va fi salutată și de statele de la granița estică a UE, care și-au sporit cheltuielile militare după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, în timp ce unele au suferit o scădere a investițiilor străine.
„Trebuie să investim în proiecte de mobilitate militară care sunt costisitoare . . . [și] importante nu doar pentru o țară, ci și pentru întreaga regiune”, a declarat Gintarė Skaistė, ministrul finanțelor din Lituania.
Trump a avertizat aliații NATO la începutul acestui an că, în calitate de președinte, va încuraja Rusia să facă „orice naiba dorește” dacă membrii alianței nu își îndeplinesc obiectivul privind cheltuielile de apărare.
Polonia, în special, a exercitat presiuni asupra Comisiei pentru a cheltui mai mult pentru apărare. Varșovia a cheltuit 4,1% din PIB pentru armată în acest an, dublu față de obiectivul NATO, și intenționează să ajungă la 4,7% în 2025.
Țările UE au cheltuit relativ puțin din fondurile lor de coeziune până în prezent, deoarece au acordat prioritate miliardelor din așa-numitele fonduri de redresare puse la dispoziție în urma pandemiei Covid-19. Aceste fonduri expiră în 2026.
Polonia a cheltuit, de obicei, o sumă relativ mare din fondurile sale de coeziune în comparație cu alte țări similare, dar a rămas în urmă în ciclul bugetar actual deoarece nu a putut accesa fondurile care au fost înghețate de Bruxelles în 2022 pe fondul preocupărilor legate de statul de drept.
Banii au început să curgă abia după ce prim-ministrul Donald Tusk a preluat funcția în decembrie anul trecut.
Schimbarea de politică în vederea consolidării cheltuielilor legate de apărare va fi, de asemenea, bine primită de contribuabilii neți la bugetul UE, precum Germania, Țările de Jos și Suedia, care consideră că utilizarea fondurilor existente este preferabilă emiterii de datorii comune sau furnizării de fonduri UE suplimentare.
Transferul de fonduri de la alte priorități, cum ar fi infrastructura ecologică și digitală, la industria de apărare ar necesita aprobarea Comisiei, a declarat un oficial.
„Faptul că ar trebui să acordăm mai multă atenție apărării nu înseamnă că ar trebui să uităm de tranziția ecologică sau de coeziune”, a declarat Piotr Serafin, viitorul comisar european pentru buget, în timpul audierii sale de confirmare de săptămâna trecută.
Guvernele regionale au sentimente contradictorii cu privire la creșterea cheltuielilor pentru apărare, temându-se că această schimbare ar putea avea loc în detrimentul dezvoltării regionale și ar implica o centralizare a finanțării în detrimentul autorităților locale.