Washingtonul a cerut imperativ Israelului că trebuie să ia măsuri în următoarea lună pentru a îmbunătăţi situaţia umanitară din Gaza, altfel riscând să se confrunte cu potenţiale restricţii ale ajutorului militar american. Secretarul de stat american Antony Blinken şi secretarul apărării Lloyd Austin au scris duminică oficialilor israelieni enumerând o serie de cereri, inclusiv permiterea accesului a 350 de camioane pe zi în Fâșie, asigurarea că nordul Gaza nu este „izolat”;, iar termenul limită pică la câteva zile după alegerile din SUA.
Casa Albă a avertizat Israelul că are la dispoziție o lună pentru a pune în aplicare îmbunătățiri semnificative ale situației umanitare din Gaza sau pentru a pune în pericol furnizarea continuă de arme americane, menționând că asistența umanitară care intră în Fâșie a scăzut vertiginos în ultimele luni, scrie The Times of Israel.
Într-o scrisoare adresată duminică ministrului apărării Yoav Gallant și ministrului afacerilor strategice Ron Dermer, obținută marți de The Times of Israel, secretarul de stat american Antony Blinken și secretarul apărării Lloyd Austin au deplâns faptul că în ultimele câteva luni s-a înregistrat o deteriorare semnificativă a cantității de ajutor care intră în Gaza.
Înalții oficiali americani au declarat că astfel de evoluții pun sub semnul întrebării angajamentul Israelului de a nu restricționa intrarea ajutoarelor în Gaza și de a utiliza armele SUA în conformitate cu dreptul internațional.
Acest angajament scris a fost furnizat în martie anul trecut pentru a asigura respectarea de către Israel a unui Memorandum privind securitatea națională (NSM) emis de Biden în februarie. Memorandumul se aplică tuturor beneficiarilor de asistență americană în domeniul securității.
Scrisoarea a fost trimisă cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale americane din 5 noiembrie; dar termenul său limită de 13 noiembrie ar atenua aparent o parte din consecințele politice, având în vedere că președintele american Joe Biden va fi o rață șchioapă atunci când va decide dacă Israelul a luat măsurile necesare pentru a asigura conformitatea cu NSM.
Un oficial israelian de la Washington a declarat ulterior pentru The Times of Israel că Ierusalimul îl examinează pe acesta din urmă. „Israelul ia această chestiune în serios și intenționează să abordeze preocupările ridicate în această scrisoare cu omologii noștri americani”, a declarat oficialul.
În timp ce Israelul a pus în aplicare o serie de dispoziții pentru a îmbunătăți fluxul de ajutor în Gaza după ce a promis să facă acest lucru în primăvară, „cantitatea de ajutor livrată a scăzut [de atunci] cu peste 50 la sută”, au scris Blinken și Austin, adăugând că cantitatea de ajutor care a intrat în Gaza în septembrie a fost cea mai mică din toate lunile din ultimul an.
„Pentru a inversa traiectoria umanitară descendentă și în conformitate cu asigurările pe care ni le-a dat, Israelul trebuie – începând de acum și în termen de 30 de zile – să acționeze cu privire la următoarele măsuri concrete”, au scris ei.
„Eșecul de a demonstra un angajament susținut de a pune în aplicare și de a menține aceste măsuri poate avea implicații pentru politica SUA în temeiul NSM-20 și pentru legislația relevantă a SUA”, se arată în scrisoare.
NSM din februarie a solicitat beneficiarilor de ajutor american pentru securitate să ofere asigurări că nu îl vor utiliza pentru a încălca drepturile omului sau pentru a restricționa ajutorul umanitar în zonele în care sunt utilizate arme americane.
Nerespectarea termenilor din memorandum ar pune administrația în situația de a încălca legislația SUA, punând astfel în pericol continuarea livrărilor de arme ofensive către țara în cauză.
Nota nu menționează nicio țară anume, dar a fost emisă în contextul în care legislatorii progresiști din SUA solicită din ce în ce mai mult condiționarea ajutorului acordat Israelului din cauza îngrijorărilor legate de operațiunile militare din Gaza. Acestea au fost declanșate de atacurile din 7 octombrie în care teroriștii conduși de Hamas au ucis aproximativ 1 200 de persoane, majoritatea civili, și au răpit 251.

Forțele IDF operează în Fâșia Gaza într-o fotografie emisă la 15 octombrie 2024. (IDF)
Memorandumul îi cerea, de asemenea, lui Blinken să informeze periodic Congresul cu privire la respectarea condițiilor de către beneficiarii ajutorului.
În luna mai a anului trecut, Blinken a furnizat Congresului prima dintre aceste actualizări, informându-i pe legislatori că era rezonabil să se evalueze că Israelul a utilizat unele arme furnizate de SUA într-un mod care nu era conform cu dreptul internațional. Cu toate acestea, secretarul de stat a menționat că asigurările Israelului că se va conforma memorandumului erau „credibile” și că nu existau încă suficiente dovezi că Israelul a încălcat aceste angajamente.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a confirmat scrisoarea în timpul unei ședințe de informare care a avut loc în cursul zilei de marți, dar a declarat că a fost o corespondență privată pe care Washingtonul nu a planificat să o facă publică, lăsând să se înțeleagă că oficialii israelieni au fost în spatele publicării sale.
Cererile lui Blinken și Austin s-au axat pe trei categorii: Creșterea furnizării de ajutor umanitar până la începutul iernii; facilitarea rutei de livrare a ajutorului prin Iordania; și încetarea „izolării” din nordul Gaza.
În ceea ce privește prima categorie, cei doi membri ai cabinetului Biden au declarat că Israelul trebuie să permită intrarea a cel puțin 350 de camioane cu ajutoare în Gaza în fiecare zi prin toate cele patru puncte de trecere majore controlate de IDF.
Blinken și Austin au îndemnat, de asemenea, la punerea în aplicare a unor pauze „adecvate” în luptele FDI pentru a permite operațiunile umanitare și pentru a permite palestinienilor din zona umanitară de coastă Mawasi să se deplaseze în interiorul teritoriului înainte de iarnă. Aceștia au menționat că „multiplele ordine de evacuare au forțat 1,7 milioane de persoane” să se refugieze în zonă.
În ceea ce privește ajutorul din Iordania, SUA au îndemnat la restabilirea unui minim de 50 până la 100 de camioane comerciale pe zi, după ce numărul acestora a scăzut semnificativ în ultimele luni.
În ceea ce privește nordul Fâșiei Gaza, cei doi consilieri ai lui Biden au îndemnat Israelul să clarifice că nu există o politică guvernamentală de evacuare forțată a civililor din această parte a Fâșiei și să se asigure că grupurile de ajutor au acces continuu în zonă.
La începutul acestei luni, IDF a emis ordine de evacuare pentru orașul Jabaliya din nord și zonele învecinate, în contextul în care încearcă să prevină resurgența Hamas. Operațiunile au alarmat agențiile umanitare și guvernele din străinătate, care se tem că Israelul adoptă o politică recomandată de mai mulți foști generali israelieni, care solicită evacuarea civililor din Gaza de nord și asedierea combatanților rămași până la predare.
Israelul a negat că ar încerca să pună în aplicare această politică. Israelul respinge, de asemenea, acuzațiile de împiedicare a livrărilor de ajutoare.
COGAT, organismul militar israelian care supraveghează distribuirea ajutoarelor în Gaza, a postat pe rețelele de socializare la sfârșitul săptămânii că în prezent există cinci brutării care produc 1,3 milioane de pâini pita pe zi în nordul Gaza.
Spre sfârșitul scrisorii, Blinken și Austin și-au exprimat îngrijorarea cu privire la legislația avansată recent în Knesset care vizează interzicerea funcționării în Israel a agenției de ajutorare UNRWA pentru refugiații palestinieni și descendenții acestora.
Cei doi au declarat că recunosc preocupările Israelului cu privire la legăturile unor membri ai UNRWA cu Hamas și implicarea lor în atacul din 7 octombrie și că Hamas „utilizează în mod abuziv” facilitățile organizației ONU.
Cu toate acestea, „intrarea în vigoare a unor astfel de restricții ar devasta răspunsul umanitar din Gaza în acest moment critic și ar refuza furnizarea de servicii educaționale și sociale vitale pentru zeci de mii de palestinieni din Cisiordania și Ierusalimul de Est, ceea ce ar putea avea implicații în temeiul legislației și politicii relevante a SUA”.
Ca parte a unei legi adoptate la începutul acestui an, SUA nu mai pot finanța UNRWA până în martie 2025, deși Casa Albă a declarat luna trecută că sprijină restabilirea acestui ajutor „cu garanțiile corespunzătoare”.
Cei doi au menționat, de asemenea, rapoartele privind abuzurile împotriva deținuților palestinieni și au cerut să li se permită acestora să fie vizitați de Comitetul Internațional al Crucii Roșii.
Blinken și Austin au încheiat scrisoarea subliniind necesitatea de a stabili un nou canal prin care SUA și Israelul să poată discuta despre „incidentele care afectează civilii”.
„Angajamentele noastre de până acum nu au produs rezultatele necesare. Solicităm ca întâlnirea virtuală inițială a acestui canal să aibă loc până la sfârșitul lunii octombrie”, au scris cei doi.
La o lună după emiterea memorandumului, la începutul acestui an, SUA a considerat că Israelul respectă criteriile sale.
Forțele IDF operează în Fâșia Gaza într-o fotografie emisă la 15 octombrie 2024. (IDF)
Săptămâna trecută, Miller a declarat în cadrul unei conferințe de presă că ideea a fost întotdeauna de „evaluare continuă” și că, deși administrația nu a ajuns la concluzia că Israelul blochează livrarea de ajutor, „este urgent ca ei [Israelul] să corecteze situația și să permită intrarea ajutorului umanitar”.
Cu toate acestea, oficialii americani au tras recent un semnal de alarmă cu privire la criza umanitară în creștere din nordul Fâșiei Gaza, în contextul în care, în urmă cu câteva zile, Programul alimentar mondial al ONU a raportat că, de aproape două săptămâni, niciun ajutor nu a mai intrat în acea parte a Fâșiei. De atunci, ajutorul limitat a fost reînnoit.
În timpul unei convorbiri telefonice duminică între Gallant și Austin, secretarul american al apărării „a evocat situația umanitară îngrozitoare din Gaza și a subliniat că trebuie luate măsuri pentru a o rezolva”, potrivit unui raport al Pentagonului.
În aceeași zi, vicepreședintele SUA și candidatul la președinție Kamala Harris a cerut Israelului să facă mai mult pentru a facilita fluxul de ajutor umanitar în nordul Gaza.
„Civilii trebuie să fie protejați și trebuie să aibă acces la alimente, apă și medicamente. Dreptul internațional umanitar trebuie să fie respectat”, a scris ea pe Twitter de pe contul său VP pe X.
Ca răspuns la scrisoarea lui Blinken și Austin, grupul de lobby pro-Israel AIPAC a criticat administrația Biden pentru că a avertizat că asistența militară americană ar putea fi limitată dacă Israelul nu își pune în aplicare cererile.
„Amenințarea cu întreruperea sprijinului american pentru Israel în timp ce acesta se confruntă cu Iranul și proxeneții săi pe șapte fronturi ne slăbește aliatul, subminează interesele americane și trimite un mesaj periculos dușmanilor noștri comuni cu privire la sprijinul SUA pentru aliații noștri democratici”, a scris AIPAC pe X, afirmând că Israelul a luat măsuri pentru a aborda criza în condiții dificile.
Războiul în curs a perturbat deja anterior ajutorul militar acordat Israelului. Încă de la începutul acestui an, administrația Biden a reținut livrarea unui transport de bombe grele către Israel din cauza temerilor că acestea vor fi utilizate în zone dens populate.
Ulterior, Israelul și-a adaptat operațiunile pentru a ține seama de îngrijorările administrației cu privire la numărul mare de victime civile, iar cei doi aliați au încercat să își aplaneze divergențele.