România a înregistrat cea mai mare creștere a clasei de mijloc din UE27 în perioada 2007-2022, de la circa 52% în total populație în 2007 la circa 60% în total populație în 2022, arată un studiu despre sistemul fiscal din România, prezentat joi de Ionuț Dumitru, profesor la ASE și fost șef al Consiliului Fiscal.
Analistul a coordonat echipa de economiști care au analizat, la solicitarea Confederației Concordia, impactul cotei unice și a celei progresive asupra bugetului și bunăstării individuale, concluzia fiind net în favoarea cotei unice.
„Regimul de cotă unică a contribuit la reducerea inegalității veniturilor, a stimulat participarea forței de muncă la activitatea economică, a crescut gradul de conformare fiscală și a contribuit la consolidarea clasei de mijloc”, a spus Ionuț Dumitru.
Existența unei clase de mijloc largi este expresia unei coeziuni mai mari în societate și a unei societăți mai incluzive.
Circa două treimi (17 țări din 27) dintre statele europene s-au confruntat cu o scădere a clasei de mijloc. Studiul arată o clasă de mijloc în extindere doar în 10 țări în perioada 2007-2022: foarte semnificativ (cu peste 5 puncte procentuale) în unele țări din Europa Centrală și de Est (România, Polonia și Croația), Portugalia și Irlanda; și mai puțin semnificativ în Grecia, Letonia, Slovacia, Belgia și Spania.
Dumitru pune această dezvoltare a clasei de mijloc din România pe seama cotei unice, care a simplificat sistemul fiscal, a redus povara administrativă și a stimulat conformarea fiscală, a stimulat participarea forței de muncă la activitatea economică, ceea ce a dus la creșterea veniturilor, cresterea clasei de mijloc, și la o distribuție mai echitabilă a veniturilor.
”De asemenea, regimul de cotă unică a stimulat economia și a dus la creșterea veniturilor clasei de mijloc, prin lăsarea unei părți mai mari din veniturile disponibile contribuabililor cu venituri medii. Efectele pozitive ale cotei unice sunt probabil mai pronunțate in cazul unor economii cu instituții slabe”, a explicat Ionuț Dumitru.
El a avertizat însă că, atunci când datoria publică depășește 59% din PIB, efectul cotei unice devine negativ asupra ponderii clasei de mijloc. Acest rezultat sugerează că, la un nivel ridicat al datoriei publice, guvernele sunt nevoite să adopte măsuri fiscale mai stricte, decizii care afectează în special clasa de mijloc.
Deși România a înregistrat cea mai mare creștere a clasei de mijloc din UE27 în perioada 2007-2022, de la circa 52% în total populație în 2007 la circa 60% în total populație în 2022, nivelul clasei de mijloc este încă relativ redus, România având încă al 7-lea cel mai redus nivel (după Italia, Spania, Estonia, Letonia, Lituania și Bulgaria) al clasei de mijloc din cadrul UE27.
Cercetările lui Ionuț Dumitru sunt confirmate de un alt studiu făcut de economistul șef al Alpha Bank, Ella Kallai și transmis HotNews la finele anului trecut.
„În România, ponderea populației care aparține clasei de mijloc s-a extins la 61% în 2023 de la 51% în 2007 (Fig. 5). Creșterea cu 10pp a fost cea mai amplă extindere din regiune datorându-se atât reducerii ponderii clasei cu venituri mari de la 14% în 2007 la 8% în 2023 precum și reducerii ponderii clasei cu venituri mici de la 35% în 2007 la 31% în 2023”, spunea Ella Kallai.
În Ungaria, clasa de mijloc s-a contractat la 65% în 2023 de la 70% în 2007. Clasa de mijloc este cea mai extinsă (72%) în Cehia, urmată de Polonia unde a crescut la 67% de la 60% în 2007. Comparativ cu țările membre UE mai vechi, precum Grecia și Italia, clasa de mijloc din regiune tinde să fie mai extinsă și inegalitatea de venituri mai redusă.
Studiu despre sistemul fiscal din România, prezentat joi de Ionuț Dumitru, profesor la ASE și fost șef al Consiliului Fiscal ⤵