Miercuri seara, o parte a partidului extremist PVV, aflat la guvernare în Olanda, a cerut propriului ministru să își folosească în continuare dreptul de veto împotriva aderării totale a României și a Bulgariei la Schengen. Din fericire, ministra responsabilă Marjolein Faber a ignorat această ultimă tentativă de sabotare a României în Consiliul JAI care se reunește astăzi pentru a decide dacă, în sfârșit, după ani și ani de blocaje, vom fi primiți.
Toate informațiile sugerează că decizia miniștrilor JAI va fi una pozitivă, după ce Austria a anunțat public că renunță la veto-ul impus până acum celor două țări.
Pe agenda reuniunii de joi de la Bruxelles, la punctul doi al întâlnirii care începe la ora 09.30 (10.30, ora României) se menționează explicit: „Decizia Consiliului de stabilire a datei de ridicare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Republica Bulgaria și România”.
Singurul lucru asupra căruia planează o doză de incertitudine este data efectivă a ridicării controalelor la granițele terestre cu Bulgaria și Ungaria.
Decizia Austriei de a renunța la veto a fost oficializată în 22 noiembrie, la o întâlnire a miniștrilor de Interne din Austria, România și Bulgaria, găzduită de Ungaria, țara care deține președinția rotativă a UE. Într-un comunicat ulterior al Guvernului de la București, premierul Marcel Ciolacu spunea că „de la 1 ianuarie 2025 România va adera la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre”.
Data de 1 ianuarie a fost stabilită și într-o decizie a Comitetului Reprezentanților Permanenți ai guvernelor din statele membre ale Uniunii Europene (COREPER).
Acordul semnat în 22 noiembrie la Budapesta de miniștrii de Interne și făcut public de Ungaria menționa însă menţinerea controalelor la frontierele terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria pentru o perioadă de cel puţin şase luni, prin aplicarea Art. 25a (4) şi (5) din Codul Frontierelor Schengen, pentru a atenua potenţiala schimbare a tiparelor migratorii ce ar putea surveni ca o consecinţă imediată a eliminării controalelor la frontierele terestre şi pentru a preveni orice ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne.
Data finală a ridicării controalelor va fi clară după decizia Consiliului JAI de joi dimineață.
Articolul 25 al Codului Frontierelor Schengen la care face referire acordul de la Budapesta „precizează că perioada totală pe durata căreia controlul la frontierele interne este reintrodus nu depășește șase luni“, dar că, „în cazul unor circumstanțe excepționale, astfel cum sunt menționate la articolul 29, această perioadă totală poate fi prelungită până la maximum doi ani“.
Mai multe state au deja în vigoare astfel de controale, acestea fiind aleatorii.
Întrebat despre acest lucru, un oficial UE a declarat pentru Agerpres că „posibila introducere a controalelor la frontierele interne de către Bulgaria şi România este o decizie naţională“.