NATO îşi va spori prezenţa în Marea Baltică după avarierea cablurilor de energie electrică şi internet între Finlanda şi Estonia.
Anunțul a fost făcut de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, după ce a discutat cu preşedintele finlandez.
Autoritățile au deschis o anchetă pentru „sabotaj în formă agravată” și au sechestrat petrolierul a cărui ancoră ar fi putut fi folosită pentru a provoca stricăciunile.
Nava, care transporta benzină fără plumb, face parte din aşa-numita „flotă rusă din umbră”, pe care Kremlinul o utilizează pentru a evita sancţiunile.
Reparaţiile la cablul lung de 170 de kilometri ar putea dura câteva luni, dar oficialii nu anticipează un impact major asupra consumatorilor.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană vorbește despre noi sancţiuni împotriva „navelor ruseşti care ameninţă securitatea şi mediul finanţând, în acelaşi timp, bugetul de război al Rusiei”.
CONTEXT După ce, joi, Finlanda a sechestrat joi pe Marea Baltică o navă suspectată ca făcând parte din „flota fantomă” a Rusiei, Estonia a lansat o operațiune navală pentru a proteja cablul electric submarin Estlink 1, despre care există indivcii că a fost sabotat, a declarat vineri ministrul de externe Margus Tsahkna. De asemenea, ministru apărării din Estonia, Hanno Pevkur, a evocat articolul 4 al NATO, spunând însă că s-ar putea să nu se ajungă până acolo dacă țările aliate sau comandamentul forțelor din Europa vor răspunde la apelurile de asistență în protejarea infrastructurii maritime critice.
„Dacă există o amenințare la adresa infrastructurii submarine esențiale din regiunea noastră, va exista și un răspuns”, a scris Tsahkna pe platforma X.
„Am decis joi seară împreună cu comandantul forțelor de apărare să lansăm o operațiune navală în această dimineață, nava Raju a marinei estoniene a plecat deja pentru a proteja EstLink 1”, a declarat vineri ministrul estonian apărării Hanno Pevkur la un post de radio, potrivit publicației err.ee.
„Facem asta pentru a ne asigura că nu se întâmplă nimic acolo și că legătura noastră esențială cu Finlanda rămâne operațională”, a adăugat el.
Pevkur l-a contactat imediat pe ministrul finlandez al apărării după ședința de joi a guvernului estonian și a propus ca Estonia și Finlanda să păzească împreună EstLink 1.
„Nu doar cu Finlanda, ci cu toți aliații noștri, într-adevăr. Finlandezii discută acest lucru astăzi și cred că ni se vor alătura. În plus, am convenit joi că NATO se va angaja la nivel militar. Comandantul forțelor de apărare îl va suna astăzi pe comandantul suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR)”, a spus el.
Pevkur a afirmat că evoluțiile ulterioare sunt o chestiune militară și tactică și este posibil să nici nu fie necesar să discute dacă aceasta implică consultări în temeiul articolului 4 sau încheierea de acorduri bilaterale.
- ARTICOLUL 4 al NATO prevede că țările membre „se vor consulta ori de câte ori, în opinia oricăreia dintre ele, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre ele este amenințată.” Acesta vine înainte de prevederea esențială din Tratatul NATO, Articolul 5, care prevede că un atac asupra unei țări membre este un atac împotriva tuturor.
„Pentru noi, viteza de reacție este crucială. Dacă SACEUR și comandantul forțelor de apărare ajung la un acord, o soluție ar putea fi, de exemplu, desfășurarea de forțe suedeze aici. Sau ar putea fi vorba de Germania, Polonia sau oricine altcineva. Prin intermediul relațiilor bilaterale, putem găsi soluții mai rapide decât să așteptăm NATO în ansamblu”, a spus ministrul estonian al apărării.
În același timp, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa are, de asemenea, autoritatea de a desfășura independent grupuri navale NATO.
„Aceste activități sunt în desfășurare încă de joi și cred că putem asigura funcționalitatea EstLink 1 în cooperare cu aliații noștri”, a mai declarat Pevkur.
Autoritățile finlandeze au abordat și sechestrat joi o navă care transporta petrol rusesc în Marea Baltică, suspectată că a rupt cablul electric submarin Estlink 1 care leagă Finlanda și Estonia cu o zi înainte și că, de asemenea, a deteriorat sau rupt patru linii de internet, notează Reuters.
Nava înregistrată în Insulele Cook, denumită Eagle S, a fost abordată de un echipaj al gărzii de coastă finlandeze care a preluat comanda și a dus-o în apele finlandeze.
„Investigăm un sabotaj grav. Potrivit informațiilor noastre, o ancoră a navei care face obiectul anchetei a provocat avaria”, a declarat Robin Lardot, directorul Biroului Național de Investigații finlandez.
Serviciul vamal finlandez a spus că a confiscat încărcătura navei și că se crede că Eagle S aparține așa-numitei „flote fantomă” a Rusiei, formată din vechi petroliere care încearcă să se sustragă sancțiunilor privind vânzarea de petrol rusesc.
Două cabluri de fibră optică deținute de operatorul finlandez Elisa care leagă Finlanda de Estonia au fost rupte, în timp ce o a treia legătură între cele două țări, deținută de Citic din China, a fost avariată, a declarat agenția finlandeză de transport și comunicații Traficom.
Un al patrulea cablu de internet care lega Finlanda și Germania și care aparține grupului finlandez Cinia ar fi fost, de asemenea, secționat, a declarat agenția.