Dacă la nivelul întregii țări, somajul la grupa de vârstă 15-24 de ani este de aproape 26%, una dintre cele mai ridicate valori din UE, în mediul rural, șomajul în rândul tinerilor trece de 30%, potrivit datelor transmise vineri de INS. În paralel, rata tinerilor români care nu sunt cuprinși nici în sistemul educațional și nici pe piața muncii este cea mai ridicată din întreaga Uniune Europeană.
Din cei peste 2,1 milioane de tineri de 15-24 de ani, lucrează circa 277.000, iar cele mai recente date ale INS arată că salariul brut la grupa de vârstă 15-24 de ani este de circa 3000 de lei net, mult mai mic decât la celelalte grupe de vârstă.
Aceasta este probabil și una dintre cauzele șomajului ridicat în rândul tinerilor români.
În UE, cele mai scăzute rate ale șomajului în rândul tinerilor se înregistrează în Germania, Islanda și Olanda (sub 10%).
Dinamica din România este foarte diferită: cu excepția Capitalei și a Timișoarei, tinerii își găsesc cu dificultate un loc de muncă.
Pe fondul unei creșteri economice infime, cu doar 0.9% în 2024, piața nu a avut forța de a genera locuri de muncă suficiente, iar dezvoltarea economică a fost foarte inegală. Cea mai îngrijorătoare situație se întâlnește în regiunea Oltenia și Muntenia, unde rata medie a șomajului în rândul tinerilor este mult peste media națională.
Mai mult, România se confruntă cu provocări demografice semnificative, ce vor avea efecte importante asupra pieței muncii în următorii ani, atenționează Banca Națională în Raportul asupra stabilității financiare.
Și BNR arată într-un studiu că România se confruntă cu o problemă foarte serioasă pe piața muncii: avem o valoare de aproape 7 ori mai ridicată a ratei șomajului în cazul persoanelor cu un nivel scăzut al educației (13,6%) pentru persoane cu învățământ până la nivel gimnazial comparativ cu 2% pentru persoanele cu studii superioare.
Conform analizei Băncii centrale, piața muncii din România este foarte polarizată, iar în următorii 10 ani ne vom confrunta cu un deficit tot mai mare de forță de muncă, în special în rândul locurilor de muncă cu nivel de educație aflat la extreme (scăzut și superior).
Prognozele pentru anul 2035 arată că cea mai mare cerere de forță de muncă va fi pentru specialiști (un sfert din numărul locurilor de muncă disponibile). Dintre ocupațiile cu calificare mai slabă- muncitorii în industria extractivă, construcții, industria prelucrătoare și transporturi – vor reprezenta 7% din totalul locurilor de muncă disponibile, se mai arată în Raportul asupra stabilității financiare.
Pe de altă parte, productivitatea muncii pe persoană în România se situează la 84,2% din cea aferentă țărilor UE 27 (2023), peste cea din Bulgaria (56,8%) și Polonia (82,7%) și marginal sub cea din Cehia (85,2%), dar la distanță semnificativă de state precum Belgia (129,6%), Austria (114,2%) sau Danemarca (113,3%).
Abandonul școlar este și el la cele mai mari cote din UE, potrivit Eurostat. „Proporția celor care părăsesc timpuriu de la educație și formare în UE în 2023 a variat de la 2,0% în Croația la 16,6% în România”, arată biroul de Statistică al UE.