31.2 C
Bucharest
duminică, 14 iulie , 2024

RAPORT | Dezmățul bugetar în scop electoral îi va ustura pe români: un deficit bugetar de 7% la finele anului 2024 și o economie stagnantă în 2025

Must read

Anul acesta bugetul va fi încheiat cu un deficit de circa 7% din PIB, nivel record în valoare absolută, dacă statul nu va tăia din cheltuieli sau nu va începe să facă arierate (să întârzie plăți), consideră specialiștii băncii UniCredit, în raportul trimestrial privind perspectivele economice al statelor din Europa Centrală și de Est.

✑ „Campania electorală a pus capăt oricăror eforturi de a îmbunătăți colectarea taxelor și impozitelor și deficitul bugetar a crescut la 3,3% din PIB la finalul lunii aprilie, nivel peste cel înregistrat în 2020, pe fondul pandemiei Covid-19”, atrag atenția economiștii de la UniCredit.  

Principalele concluzii:

☛ Economia o să crească cu 2,4% în 2024 și cu doar 1,3% în 2025, guvernul urmând să înăsprească politica fiscală abia după alegerile din acest alegerile din acest an.

☛ Cererea internă va impulsiona creșterea în acest an, exporturile urmând să joace un rol mai important în 2025. Ne așteptăm inflația să nu atingă ținta în 2024-25, BNR urmând să reducă ratele la 6,5% în 2024, dacă le va reduce vreodată, din cauza riscurilor fiscale. Credem că EUR-RON în intervalul 5,00-5,10 în T125.

☛ Consumul privat rămâne puternic în acest an, pe fondul unei creșteri pozitive a salariilor reale și a majorării importante a pensiilor în septembrie.

Investițiile publice ar putea fi reduse spre sfârșitul anului dacă guvernul încearcă să limiteze deficitul, dar este probabil să rămână robuste în T324 și ar putea fi ajutate de aproximativ 7,5 miliarde EUR în fonduri RRF plătite, dar neutilizate la sfârșitul lunii martie.

☛ Deficitul bugetar nu va fi redus în 2025 decât dacă impozitele cresc. În timp ce prim-ministrul Marcel Ciolacu continuă să nege că TVA va crește, cel puțin pentru alimente și medicamente, ne așteptăm la o creștere a ratei TVA (cu 2pp pentru rata principală) și la accize mai mari, taxe pe proprietate și impozite pe mărfuri.

Sursa: UniCredit

Cuplată cu o creștere mult mai mică a pensiilor anul viitor, aceasta ar putea reduce deficitul bugetar la aproape 5% din PIB în 2025, cu condiția ca arieratele să nu fie prea mari.

☛ ANAF va avea nevoie de încă un an pentru a-și pregăti sistemele în vederea trecerii la un impozit progresiv pe venit (PIT) în 2026, ceea ce ar contribui la scăderea deficitului bugetar și mai mult, spre 4% din PIB.

☛ O serie de majorări ale impozitelor și transferuri guvernamentale mult mai mici ar trebui să încetinească creșterea economică brusc în 2025 la aproximativ 1,3%. Discuțiile despre creșterea ratelor PIT începând cu 2026 ar putea afecta creșterea salariilor în mod diferit.

☛Sectoarele care suferă de penurie de forță de muncă și care au marje bune sunt susceptibile de a crește salariile peste productivitate și inflație. În același timp, riscul unei mai scăzute conformări fiscale în sectoare cu valoare adăugată scăzută este ridicat, cu excepția cazului în care ANAF reușește să îmbunătățească colectarea.

☛ Ne-am aștepta ca guvernul să continue investițiile în infrastructură, finanțate parțial prin transferuri UE, în timp ce investițiile private ar putea crește datorită creșterii exporturilor și a producției industriale. Ne așteptăm ca unele tipuri de servicii, cum ar fi IT și transporturile (cei mai mari contribuitori la valoarea adăugată în servicii), dar și ospitalitatea și turismul să înceapă să sufere în 2025, dacă creșterea PIT este confirmată pentru 2026.

☛ Riscul unei reduceri a ratingului ar deveni semnificativ în 2025-26 dacă deficitul bugetar nu nu începe să se corecteze.

☛ Noi așteptăm ca EUR-RON să intre în intervalul 5,00-5,10 în T1 al 2025, odată ce toate alegerile vor fi încheiate.

☛ Prognozăm o inflație de peste 4% pentru cea mai mare parte a perioadei 2024-25 Previzionăm că inflația va scădea spre 4,6% până la sfârșitul acestui an, chiar dacă o parte din recenta scăderea recentă a prețurilor la electricitate și gaze naturale este inversată.

Impozitele mai mari de anul viitor ar alimenta inflația și ar menține-o peste 4%, în ciuda cererii mai slabe din partea consumatorilor, care de bază.

O revenire în interiorul intervalului țintă este posibilă în 2026 dacă ajustarea fiscală continuă prin creșterea PIT.

☛ Ministerul Finanțelor din România a continuat să emită mai mult decât era planificat în 2T24, depășind obiectivul cu mai mult de 40% pentru obligațiuni.

Cererea locală bună explică probabil emisiunea puternică până până la 3 ani, în timp ce cererea străină a fost mai puternică pe segmentul 5-10 ani.

În semestrul 124, Ministerul de Finanțelor a reușit să acopere 51% din estimarea noastră privind nevoile de finanțare angro în monedă locală (care sunt mai mari decât cele ale guvernului) și 100% din emisiunea de obligațiuni străine.

La sfârșitul lunii mai, Ministerul de Finanțe avea rezerve fiscale de aproximativ 4% din PIB, excluzând finanțarea RRF necheltuită.

Ne așteptăm ca emisiunile să depășească planul atâta timp cât apetitul pieței rămâne sănătos, autoritățile autoritățile române se tem probabil că cererea va slăbi pe măsură ce alegerile prezidențiale din SUA se apropie.

Excesul de emisiuni elimină posibilitatea unei creșteri în T3 din 2024.
Emisiunea de obligațiuni FX este finalizată, cu excepția cazului în care dezamăgește

Ministrul de Finanțe a declarat că emisiunea de obligațiuni în valută este încheiată pentru acest an și este probabil să fie cazul, cu excepția cazului în care emisiunea ROMGB rămâne mult în urma planului.

Evoluția împrumuturilor guvernamentale de la bănci și lichiditatea interbancară sugerează că Ministerul de Finanțe își completează resursele apelând la bănci pentru împrumuturi pe termen scurt.

More articles

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.