Comisia de la Veneția a publicat luni un raport despre anularea alegerilor prezidențiale din România de către CCR, arătând că pentru o astfel de decizie nu este suficient să fie invocate doar informații ale serviciilor secrete, ci este obligatoriu să fie prezentate dovezi.
”Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, se arată în raport.
Concluzii:
Comisia de la Veneția a fost solicitată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
Europei să pregătească un raport urgent cu privire la următoarea chestiune:
În ce condiții și în temeiul căror standarde juridice poate o curte constituțională
să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?
65. Întrebarea se referă la Decizia nr. 32 a Curții Constituționale a României din 6 decembrie 2024 care a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024.
66. Nu este de competența Comisiei de la Veneția să intre în datele cauzei sau în examinarea deciziei Curții Constituționale a României. Întrebarea adresată Comisiei de la Veneția de către Adunarea Parlamentară este de natură generală și se referă la o analiză a dreptului constituțional general dreptului constituțional comparat și a standardelor europene și internaționale.
67. Ca punct de plecare, Comisia de la Veneția subliniază că alegerile sunt menite să producă un rezultat electoral care să „asigure libera exprimare a opiniei poporului”, în conformitate cu articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO). Având în vedere consecințele grave ale anulării ex-post a unei alegeri, libertatea de apreciere a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege. În această privință, se atrage atenția asupra unei recomandări generale anterioare a Comisiei de la Veneția – care rămâne valabilă – de îmbunătățire a legislației privind anularea rezultatelor alegerilor.
68. De regulă, alegătorii trebuie să aibă încredere că votul lor este final. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale (principiul ultima ratio principle). Pe de altă parte, Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient eficient și prevede, în special, că „organismul de recurs trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregularitățile ar fi putut afecta rezultatul”.
69. Standardele internaționale nu impun și nici nu interzic în principiu deciziile din oficiu ale
curților constituționale. Ținând cont de faptul că instanțele, inclusiv instanțele constituționale, sunt caracterizate
de a fi reactive, nu de a stabili agenda, Comisia de la Veneția este de părere că puterea
instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la situații excepționale
circumstanțe excepționale și clar reglementate, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.
70. În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), procesul decizional decizie privind contestarea rezultatelor alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, evitarea oricărui arbitrariu. Procedura trebuie să fie echitabilă și obiectivă și să garanteze o decizie suficient de motivată; reclamanții trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere și de a prezenta orice argumente pe care le consideră relevante pentru
apărarea intereselor lor; deciziile trebuie luate în termene rezonabile. În opinia
Comisia de la Veneția, aceste cerințe procedurale se aplică, în principiu, și deciziilor din oficiu care conduc la anularea rezultatului alegerilor.
71. Criteriul central pentru anularea alegerilor, recunoscut de standardele internaționale și
în primul rând de Codul de bune practici în materie electorală, este întrebarea dacă neregulile ar fi putut afecta rezultatul votului. În conformitate cu CEDO, neregulile din procesul electoral procesul electoral interferează cu libera exprimare a opiniei poporului numai dacă neregulile conduc la un prejudiciu real asupra rezultatului alegerilor. Consecințele invalidării rezultatelor alegerilor trebuie să fie mai puțin dăunătoare decât acceptarea rezultatelor alegerilor în ciuda deficiențe. În opinia Comisiei de la Veneția, decizia de invalidare a alegerilor trebuie să fie trebuie să se bazeze pe nereguli atât de semnificative încât să fi putut influența rezultatul
alegerilor.
72. Deși anularea rezultatelor alegerilor trebuie, în principiu, să fie întemeiată pe încălcarea
legii, trebuie avut în vedere faptul că instanțele constituționale pot avea competența de a evalua constituționalitatea legislației electorale și să invalideze alegerile dacă au constatat că legislația nu garantează dreptul la alegeri libere, inclusiv în cazurile în care legea nu reușește să reglementează aspecte importante ale campaniei electorale și elementele principale ale alegerilor.
73. În opinia Comisiei de la Veneția, ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale nu numai de către stat, ci și de către actori electorali publici și privați – ținând cont de faptul că statul are obligații pozitive de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie electorală corectă; acest lucru se aplică, de asemenea, influenței organizațiilor non
guvernamentale, a mass-mediei și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor
sponsorizate și finanțate din străinătate, și actorilor străini statali și nestatali.
74. Importanța crescândă a campaniilor online – inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale, care are potențialul de a amplifica efectul dezinformării și al manipulării opiniei publice – ridică noi provocări în ceea ce privește 1) propaganda de campanie, dezinformarea și conținutul mesajelor de campanie; și 2) normele privind finanțarea și transparența campaniei, inclusiv restricții privind contribuțiile din surse anonime și străine și privind utilizarea abuzivă a resurselor administrative
administrative.
75. În ceea ce privește propaganda de campanie, indiferent de formă și de mediu, declarațiile politice în
contextul campaniei sunt de obicei declarații de valoare judecăți sau care intră sub incidența libertății de exprimare a candidatului libertatea de exprimare a candidatului, cu excepția cazului în care acestea depășesc limitele admise, de exemplu sub forma discursului de ură împotriva adversarilor politici. În mod ideal, statele ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale
tulburări, atacuri cibernetice și alte amenințări digitale la adresa integrității electorale.
76. În al doilea rând, în timp ce campania online bazată pe platformele de socializare poate fi nouă în ceea ce privește forma și impact, în opinia Comisiei de la Veneția, utilizarea sa ar trebui să fie supusă în continuare regulilor generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale. Rolul judecătorului care examinează chestiuni electorale este
să decidă dacă campania online a unui candidat – și primirea de sprijin de campanie de la terți părți terțe, online sau nu – a încălcat aceste norme și, în ceea ce privește consecințele unei astfel de încălcare, dacă încălcarea este atât de semnificativă încât ar fi putut influența rezultatul alegerilor.
77. Dovedirea încălcărilor legii prin campania online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de aspecte sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și probele, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare.
78. Comisia de la Veneția face următoarele recomandări-cheie:
A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organism judiciar, de curtea constituțională sau de o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar [punctul 21];
B. Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar [punctul 27];
C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor ca întreg poate fi permisă numai în
circumstanțe foarte excepționale ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din
procesul electoral ar fi putut afecta rezultatul votului [punctele 18 și 39];
D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă
și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerile; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și
puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile.
E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor de către stat, actori electorali publici și privați și pe baza influenței mass-media și, în special, a social media, inclusiv a celor sponsorizate și
finanțate din străinătate [punctele 48 și 49];
F. Statele ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și acces corect și echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura că
sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora [punctele 54 și 55];
G. Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online prin intermediul platformelor social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală online trebuie identificată ca atare și trebuie să fie transparentă, iar platformele social media
sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia
79. Comisia de la Veneția rămâne la dispoziția Adunării Parlamentare pentru
asistență suplimentară în această chestiune.
Raportul integral: