În contextul în care susționătorii săi, Rusia, Iranul și Hezbollah, nu mai sunt la fel de puternici, regimul Bashar al-Assad tremură de câteva zile. Dictatorul sirian a căutat duminică sprijinul aliaților săi după ce a pierdut controlul asupra orașului Alep, al doilea oraș al Siriei, în urma unei ofensive a rebelilor care s-a soldat cu peste 410 morți. Este pentru prima dată de la începutul războiului sirian, în 2011, când guvernul, aliat al Iranului și al Rusiei, pierde complet controlul asupra acestui oraș din nordul țării, un eșec usturător provocat de o coaliție de grupuri rebele dominată de islamiști.
Primindu-l la Damasc pe șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, Bashar al-Assad a subliniat „importanța sprijinului din partea aliaților și prietenilor pentru a face față atacurilor teroriste susținute de străini și a le înfrânge planurile”. El amenințase anterior că va folosi „forța pentru a-i înfrânge pe teroriști”. Rusia a declarat că forțele sale aeriene ajută armata siriană să „respingă” rebelii în provincia Idleb (nord-vest), în centrul provinciei Hama și în nordul Alepului, în timp ce Iranul și-a reiterat sprijinul „ferm” pentru regimul Assad.
Canalele de Telegram rusesti au informat duminica seara, citand surse din Ministerul rus al Apararii, ca seful trupelor ruse din Siria a fost inlocuit de Vladimir Putin dupa pierderea orasului Alep de catre fortele guvernamentale siriene
O ofensivă împotriva forțelor guvernamentale
După Damasc, Abbas Araghchi a ajuns duminică seara la Ankara, unde urmează să se întâlnească luni cu omologul său turc Hakan Fidan, înainte de o întâlnire cu președintele Recep Tayyip Erdogan, potrivit unor oficiali. În 2015, cu sprijinul militar esențial al Rusiei și Iranului, regimul Assad a lansat o contraofensivă care i-a permis să recâștige treptat controlul asupra unei mari părți a țării și, în 2016, asupra întregului oraș Alep, centrul economic al Siriei dinainte de război.
Violențele, primele de o asemenea amploare din 2020, au stârnit temeri cu privire la o reluare a ostilităților pe scară largă într-o țară împărțită în mai multe zone de influență, în care beligeranții sunt sprijiniți de diverse puteri regionale și internaționale. Miercuri, gruparea islamistă Hayat Tahrir al-Sham (HTS) și facțiuni rebele aliate, unele susținute de Turcia, au lansat o ofensivă împotriva forțelor guvernamentale, cucerind zeci de orașe din provinciile Alep, Idleb și Hama, mai la sud, iar sâmbătă au cucerit cea mai mare parte a orașului Alep, potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului (OSDH).
Lovituri rusești
HTS, fosta ramură siriană a Al-Qaida, și rebelii „controlează orașul Alep, cu excepția cartierelor aflate în mâinile forțelor kurde. Pentru prima dată din 2011, Alep nu mai este controlat de regim”, a declarat Rami Abdel Rahmane, șeful OSDH. Potrivit ONG-ului, care se bazează pe o vastă rețea de surse în Siria, cel puțin 412 persoane au fost ucise începând de miercuri: 214 rebeli, 137 membri ai forțelor pro-guvernamentale și 61 de civili.
„Dacă nu lansează curând o contraofensivă sau dacă Rusia și Iranul nu trimit mult mai mult sprijin, nu cred că guvernul va putea recuceri orașul”, a declarat pentru AFP Aron Lund de la think-tank-ul Century International. Sâmbătă, armata a confirmat prezența luptătorilor antiguvernamentali în „mari părți” ale orașului. Iar duminică, avioane ruse și siriene au efectuat lovituri la Alep, ucigând 12 persoane, avioanele ruse bombardând de asemenea orașul Idleb, ucigând opt persoane, potrivit OSDH.
Potrivit agenției oficiale siriene Sana, avioanele ruse și siriene au vizat „o reuniune a comandanților organizațiilor teroriste” în provincia Alep, ucigând „zeci de persoane”, și au distrus un convoi de vehicule care transportau arme în estul provinciei Idleb. Roma a precizat că „Colegiul franciscan Terra Sancta din Alep a fost lovit de un atac rusesc care a provocat daune grave”. Duminică, într-o declarație comună, SUA, Franța, Germania și Marea Britanie au făcut apel la „dezescaladare” în Siria, adăugând că „escaladarea” conflictului subliniază „nevoia urgentă” de „soluție politică”.
„A fost panică”
„În prima noapte, a fost panică și mulți oameni au încercat să fugă”, a declarat un locuitor din Alep, contactat telefonic de AFP, care a preferat să nu-și dea numele. Dar, a adăugat el, „rebelii încearcă să arate o față binevoitoare. Ei au împărțit astăzi pâine gratis la răscruci”. La două zile după ce și-au lansat ofensiva din provincia Idleb, bastionul lor, HTS și rebelii au cucerit sâmbătă cea mai mare parte a orașului „fără a întâmpina o rezistență semnificativă”, a declarat OSDH.
Ei au ajuns la cetatea istorică și au capturat clădiri guvernamentale, închisori și aeroportul internațional, potrivit ONG-ului. Cu toate acestea, mai multe cartiere din nordul orașului Alep sunt locuite în principal de kurzi sirieni aflați sub autoritatea forțelor kurde, care au instituit o administrație autonomă în regiuni din nord-estul Siriei.
Front rebel kurd?
Înainte de asaltul lor, HTS și rebelii controlau o mare parte din provincia Idleb, precum și părți din provinciile Alep, Hama și Latakia. Nord-vestul Siriei se bucura de un calm precar în cadrul unei încetări a focului introduse în 2020, patronată de Ankara și Moscova.
Pe un alt front, grupări rebele pro-turce au cucerit duminică de la forțele kurde orașul-cheie Tal Rifaat din nordul Siriei, în apropiere de frontiera cu Turcia, a anunțat OSDH, fără a oferi detalii. Turcia, care controlează mai multe zone din nordul Siriei, a declarat că sprijină eforturile de a „pune capăt tensiunii”.
Începutul ofensivei rebelilor a coincis cu intrarea în vigoare a unei încetări a focului între Israel și Hezbollahul libanez, un aliat al lui Assad și al Iranului. Declanșat în 2011 după reprimarea brutală a manifestațiilor pro-democrație, conflictul din Siria a făcut aproximativ o jumătate de milion de victime.
Războiul civil continuă
Oare coșmarul războiului civil din Siria se apropia de sfârșit? A câștigat Bashar al-Assad? Cu siguranță, aceasta era presupunerea multora, în ciuda faptului că mari părți din Siria erau controlate de o miliție kurdă susținută de SUA și facțiuni sunnite susținute de Turcia; că Hezbollah, Iranul și Rusia susțineau regimul; că SUA controlau zone din estul Siriei; că Israelul desfășura atacuri aeriene oriunde și oricând considera necesar; și că ISIS, deși înfrânt, continua să lanseze atacuri de tip lovește și fugi.
Că guvernul de la Damasc încă rezista în fața tuturor acestor provocări părea o realizare în sine.
Totuși, aceasta era o iluzie a victoriei regimului, care s-a spulberat brusc săptămâna aceasta, după ce opoziția, condusă de fosta organizație afiliată al-Qaeda, Jabhat al-Nusra – redenumită Hay’at Tahrir al-Sham – a lansat o ofensivă din provincia Idlib și, în doar 72 de ore, a reușit să ajungă până în centrul Alepului.
Până sâmbătă seara, conturile siriene pe rețelele sociale erau pline de informații despre prăbușirea forțelor guvernamentale în partea de nord a țării, cu rebelii avansând spre orașul central Hama. Acolo, la începutul anului 1982, tatăl lui Bashar își trimisese armata și serviciile de informații să masacreze mii de opozanți ai săi, punând capăt unei revolte conduse de Frăția Musulmană.
Explicația evidentă este că aliații cheie ai Siriei – Rusia, Iranul și Hezbollah – sunt sub presiune și și-au lăsat garda jos.
Hezbollah – care a jucat un rol cheie în susținerea regimului în cele mai întunecate zile ale războiului civil – și-a retras majoritatea trupelor acasă după 7 octombrie 2023, pentru a lupta împotriva Israelului, care a ucis ulterior majoritatea liderilor grupului.
Rusia a jucat și ea un rol important în consolidarea guvernului de la Damasc după ce a trimis trupe și avioane de luptă în Siria în septembrie 2015. Totuși, acum, prioritatea principală a Moscovei este războiul din Ucraina. Și, în sfârșit, consilierii și bazele Iranului din Siria au fost frecvent atacate de Israel în ultimul an.
Dincolo de toate acestea, există realitatea de bază a longevității. Dinastia Assad este la putere de 53 de ani, din 1971. Deși supraviețuirea sa este o realizare, nu are prea multe altele de arătat.
Corupția endemică și gestionarea defectuoasă erau o povară pentru economie chiar înainte de izbucnirea războiului civil în 2011. De atunci, viața pentru sirianul mediu a devenit din ce în ce mai dificilă. Războiul a lăsat sute de mii de morți, iar milioane de alți sirieni au fost fie strămutați intern, fie forțați să plece în exil.
De-a lungul timpului, dinastia Assad a supraviețuit provocărilor interne și externe și a trăit pentru a lupta o altă zi. Totuși, nimic, nici regimuri, nici lideri, nu durează pentru totdeauna. Totul ajunge, în cele din urmă, la sfârșit, conchide CNN.