Comisia Europeană prognozează un deficit bugetar de 8% din produsul intern brut (PIB) pentru România în acest an, cu peste un punct mai mare decât ținta asumată de guvern, potrivit prognozei de toamnă a executivului european. De asemenea, se prognozeză că datoria publică generală va crește de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60% în 2026, reflectând deficitele ridicate și creșterea mai lentă a PIB-ului nominal în următorii ani.
În 2024, se preconizează o încetinire accentuată a creșterii PIB real la 1,4%. Consumul privat dinamic a susținut cererea internă și importurile, în timp ce creșterea exporturilor a rămas modestă.
O redresare treptată a cererii externe, relaxarea condițiilor financiare și rezistența consumului privat și a investițiilor ar trebui să accelereze creșterea peste 2% în 2025 și în 2026.
Se estimează că inflația globală va încetini ușor, dar va rămâne peste 5% în 2024, deoarece presiunile subiacente asupra prețurilor sunt încă ridicate din cauza creșterii continue a veniturilor disponibile.
Cererea puternică de forță de muncă ar trebui să reducă și mai mult șomajul. Se estimează că deficitul public general al României va atinge 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023.
Se preconizează că acesta va rămâne în linii mari la acest nivel în 2025 și 2026, presupunând că politicile actuale nu se vor modifica.
De semenea, se preconizează că raportul datorie/PIB va crește la aproape 60% în 2026.
Indicatori: 2024 2025 2026
Creșterea PIB (%, an/an): 1,4 2,5 2,9
Inflația (%, an/an): 5,5 3,9 3,6
Șomaj (%): 5,5 5,5 5,4
Soldul administrației publice (% din PIB): -8,0 -7,9 -7,9
Datoria publică brută (% din PIB): 52,2 56,1 59,7
Soldul contului curent (% din PIB): -8,3 -7,6 -6,9
Cererea internă puternică împinge importurile în sus
În perioada 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și de transport au pierdut semnificativ din ritmul de creștere din cauza cererii externe scăzute din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie.
În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, deoarece veniturile reale disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, avântul consumului privat a fost compensat în mare măsură de contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB, în timp ce creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinea legată de măsurile de consolidare fiscală preconizate.
În consecință, se preconizează o încetinire a creșterii PIB-ului real la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023.
O redresare treptată a cererii externe și a exporturilor, o nouă relaxare a condițiilor financiare, un consum privat rezistent și o accelerare a investițiilor private ar trebui să ducă creșterea PIB real la 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026.
Investițiile în infrastructura publică finanțate de UE ar trebui să sprijine puternic creșterea.
În ciuda unor termeni comerciali favorabili, contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB-ului în 2024 ar trebui să adâncească deficitul de cont curent la aproximativ 8% din PIB, de la 7% din PIB în 2023.
O redresare a exporturilor și o moderare a importurilor, susținute de încetinirea creșterii salariilor și de câștigurile în materie de competitivitate rezultate din investițiile și reformele structurale în curs, ar trebui să reducă într-o oarecare măsură deficitul de cont curent pe parcursul perioadei de prognoză rămase.
Șomaj scăzut și moderarea creșterilor salariale
Presiunile de pe piața muncii s-au atenuat, reflectând în principal încetinirea activității economice și un aflux tot mai mare de lucrători străini. Cu toate acestea, cererea de forță de muncă rămâne rezistentă, iar rata șomajului ar trebui să scadă marginal pe parcursul perioadei de prognoză. Salariile nominale atât în sectorul public, cât și în cel privat au continuat să crească puternic, la o rată de două cifre în 2024. Cu toate acestea, se presupune că moderarea salariilor se va instala în 2025 și 2026, având în vedere creșterile deja ridicate ale salariului minim, scăderea inflației și diminuarea constrângerilor de pe piața muncii.
Dezinflația va continua
O decelerare accentuată a prețurilor la energie și alimente ar trebui să conducă la o scădere a inflației globale IAPC, de la aproape 10% în medie în 2023, la aproximativ 5,5% în 2024. Cu toate acestea, presiunile subiacente asupra prețurilor rămân ridicate, din cauza cererii interne puternice, ca urmare a creșterii salariilor și pensiilor și a creșterii încă ridicate a prețurilor serviciilor. Se preconizează că inflația medie IAPC va continua să încetinească și, în cele din urmă, să se încadreze în intervalul țintit de banca centrală de 2,5% ±1 punct procentual, dar numai spre sfârșitul anului 2026.
Deficitul public ar urma să rămână ridicat în 2025 și 2026, în condițiile politicilor actuale
Se estimează că deficitul public general al României va atinge 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023 (6,5% din PIB). Deficitul mai mare decât cel preconizat reflectă creșterea foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor. Acesta reflectă, de asemenea, o creștere ușor mai lentă a veniturilor din cauza unei activități economice mai slabe decât se preconiza. Se preconizează o creștere semnificativă a investițiilor publice ca procent din PIB, reflectând obiectivele ambițioase pentru proiectele de investiții finanțate atât la nivel național, cât și la nivelul UE.
În 2025 și 2026, se preconizează că deficitul va rămâne ridicat. În 2025, costul pe termen scurt al reformei sistemului de pensii și o nouă creștere a plăților de dobânzi (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% din PIB în 2022) ar trebui să mențină creșterea cheltuielilor publice la un nivel ridicat. Creșterea veniturilor ar trebui să rămână robustă, în conformitate cu evoluția activității economice.
În mod important, previziunile nu includ niciun impact al măsurilor potențiale de reducere a deficitului pe partea de venituri sau cheltuieli incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în acest stadiu. Cu toate acestea, ele au potențialul de a reduce semnificativ deficitul public în raport cu această previziune, dacă sunt concepute și puse în aplicare în mod corespunzător în contextul bugetului pentru 2025.
Se preconizează că datoria publică generală va crește de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60% în 2026, reflectând deficitele ridicate și creșterea mai lentă a PIB-ului nominal în următorii ani.