Salome Zourabichvili, șefa statului georgian, blocată într-o confruntare cu propriul guvern-marionetă a Rusiei, a declarat într-un interviu pentru Reuters că Rusia, care a invadat deja Ucraina, duce un „război hibrid” împotriva Georgiei, dar și împotriva României și a Republicii Moldova.
Președinta georgiană a cerut luni ţărilor occidentale să sprijine ceea ce ea a numit „mişcarea naţională” în sprijinul integrării Georgiei în Uniunea Europeană, după ce oamenii au ieşit pe străzi pentru a cincea seară consecutiv şi s-au confruntat cu poliţia, fiind alungaţi cu tunuri cu apă şi gaze lacrimogene.
Protestele au izbucnit după ce guvernul a anunţat că amână până în 2028 negocierile pentru aderarea ţării la Uniunea Europeană.
În vârstă de 72 de ani a Georgiei, Salome Zourabichvili, care s-a născut în Franţa din părinţi georgieni şi a fost ambasador al Franţei la Tbilisi înainte de a ajunge şefa statului, a declarat că sprijinul puternic din partea Occidentului este „singura cale politică de ieşire din această criză. Nu există nicio altă reţetă politică”, a spus ea pentru Reuters.
ourabichvili, care a protestat personal faţă de acţiunile poliţiei antirevoltă, a declarat pentru Reuters că doreşte ca ţările europene să trimită un „mesaj foarte clar” că nu vor recunoaşte rezultatul alegerilor din octombrie, în care oficialii au acordat Visului Georgian 54% din voturi, şi că vor face presiuni pentru o reluare a alegerilor. Zourabichvili şi partidele de opoziţie au declarat că scrutinul a fost fraudulos, o acuzaţie negată atât de Visul Georgian, cât şi de comisia electorală.
Preşedinta Georgiei a invocat de mai multe ori situaţiile electorale din Moldova şi România, pentru a argumenta că Moscova se amestecă în alegeri şi duce în regiune un război hibrid. De altfel, ea şi Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, au vorbit luni la telefon, în timp ce Ministerul de Externe de la Bucureşti a transmis că România este solidară cu poporul georgian „în lupta sa legitimă pentru demnitate, libertate şi un viitor european”.
„Înainte de România, au existat Moldova (salvată de diaspora sa) şi Georgia”, a scris marţi, pe X, preşedinta Georgiei, comentând un articol publicat de Frédéric Petit, deputat francez, membru în comisia de afaceri externe a Adunării Naţionale din Franţa.
Deputatul francez, care se ocupă de diaspora franceză din Europa de Est şi Balcani, a scris despre candidatul de extremă dreapta pro-rus Călin Georgescu, arătând că a ieşit victorios în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România graţie „Tik Tok şi puterilor străine care i-au susţinut ascensiunea prin algoritmi”.
„Scopul final este de a paraliza politic ţara şi de a o desprinde treptat de NATO şi UE. România este o ţară-cheie pe flancul estic şi pentru politica noastră de securitate în Marea Neagră. Un caz de manual de manipulare electorală care ar trebui să ne avertizeze cu privire la metodele utilizate pentru destabilizarea democraţiilor noastre”, spune Frédéric Petit în postarea pe X comentată de preşedinta Georgiei.
Salome Zourabichvili comentase şi luni pe tema victoriei în alegerile din România a lui Călin Georgescu. „Peste tot interpuşii ruşi fac aceleaşi promisiuni preelectorale”, a scris pe X preşedinta Georgiei, împărtăşind o postare a unui utilizator al reţelei care scrisese că Georgescu, „candidatul pro-rus care are în prezent cele mai mari şanse de a deveni viitorul preşedinte al României, a promis că va interzice toate partidele politice dacă va câştiga”.
Statele Unite şi UE şi-au exprimat îngrijorarea faţă de ceea ce ele consideră a fi un regres democratic al Georgiei, ţară din Caucazul de Sud cu 3,7 milioane de locuitori, situată la intersecţia dintre Europa şi Asia şi care a făcut cândva parte din Uniunea Sovietică.
Guvernul, care la începutul acestui an a promulgat o lege împotriva „agenţilor străini” şi a introdus restricţii privind drepturile LGBT, afirmă că acţionează pentru a proteja Georgia împotriva interferenţelor externe şi pentru a o împiedica să fie târâtă, precum Ucraina, într-un război cu Rusia.
Prim-ministrul Irakli Kobahidze a acuzat opoziţia de „violenţă coordonată” care vizează răsturnarea ordinii constituţionale. Luni, în cadrul unui briefing, acesta a exclus posibilitatea unor discuţii cu opoziţia pentru a pune capăt crizei.
Ministerul de Interne din Georgia a declarat că 21 de agenţi de poliţie au fost răniţi în timpul protestelor de duminică până luni, iar 113 au fost răniţi de la începutul tulburărilor actuale.
De asemenea, zeci de protestatari au fost răniţi, iar Statele Unite au condamnat ceea ce au numit utilizarea excesivă a forţei poliţiei. Avocatul Poporului din Georgia a declarat că 124 din cele 156 de persoane arestate la mitinguri s-au plâns că poliţia a folosit violenţa împotriva lor.
Într-o acţiune comună cu vecinii baltici Letonia şi Estonia, Lituania a declarat că refuză intrarea pe teritoriul său a lui Bidzina Ivanişvili, miliardarul care a fondat şi susţine Visul Georgian, şi a 10 oficiali georgieni din cadrul Ministerului de Interne „din cauza responsabilităţii lor pentru încălcarea drepturilor omului”.
Ilia Topuria, un luptător georgian de arte marţiale cu un număr mare de fani în ţară, a scris într-o postare pe Instagram: „Mă opun deciziei de a încheia negocierile noastre de aderare la Uniunea Europeană. Mi-e ruşine să văd cum sunt trataţi copiii din Georgia. Asta nu se numeşte libertate”, scrie Reuters.