Pentru liderul Franței, în vârstă de 46 de ani, primul tur al alegerilor parlamentare de duminică a fost o umilință la fel de personală ca și ascensiunea sa uimitoare la președinție, ca proaspăt outsider, în urmă cu șapte ani. După înfrângerea dezastruoasă suferită în fața extremei drepte la alegerile europene din iunie, el a convocat acest vot rapid cu un singur scop: să oprească în fașă alunecarea Franței spre extreme. A obținut contrariul, scriu analiștii de la Politico.
✑ Președintele trebuie să decidă dacă candidații săi ar trebui să se retragă și să susțină stânga pentru a împiedica extrema dreaptă să câștige puterea în Franța.
Emmanuel Macron se confruntă cu o alegere extrem de dureroasă: să arunce tot ce are pentru a opri extrema dreaptă sau să încerce să salveze ceea ce a mai rămas din mișcarea sa cândva dominantă înainte ca aceasta să moară.
A doua cea mai mare economie a Europei și singura putere nucleară a UE este acum mai aproape ca niciodată de a instaura pentru prima dată un guvern de extremă dreapta, după ce partidul Reuniunea Națională (RN) al Marinei Le Pen a obținut un avans dramatic în prima etapă a scrutinului.
În cazul în care al doilea tur de scrutin din 7 iulie va aduce o majoritate parlamentară pentru Raliul Național – iar previziunile sugerează că acest lucru este posibil – Franța se va afla în ape necunoscute: Țara va fi guvernată, cel puțin în parte, de politicieni care și-au făcut un nume simpatizând cu Vladimir Putin și promițând să distrugă Uniunea Europeană, să pornească un război împotriva migrației și să părăsească NATO.
Deși partidul lui Le Pen și-a atenuat unele dintre pozițiile sale mai tranșante, acesta rămâne profund sceptic față de pozițiile politice occidentale principale. O victorie în aceste alegeri i-ar spori puternic șansele de a câștiga președinția Franței în 2027.
„Putem spune cu luciditate că dezintoxicarea Reuniunea Națională (RN) ajunge în faza finală”, a declarat Bruno Cautrès, analist politic în cadrul institutelor Sciences Po.
„Au câștigat alegerile europene de trei ori la rând, iar Marine Le Pen a ajuns de două ori în turul al doilea al alegerilor prezidențiale; dacă câștigă al doilea cel mai important scrutin din Franța [alegerile legislative], au devenit mainstream”, a adăugat el.
Conform analizei institutului de sondaje Ipsos, rezultatele preconizate ale partidului lui Le Pen îl plasează la mică distanță de putere. Partidul său a obținut 33,2% din voturi în primul tur, ceea ce înseamnă că extrema dreaptă ar putea obține între 230-280 de locuri în parlament, potrivit institutului.
Pragul pentru obținerea majorității absolute în parlament fiind de 289 de locuri, extrema dreaptă ar putea fi chiar în măsură să formeze un guvern peste o săptămână, cu președintele Raliului Național, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, în calitate de prim-ministru.
Întrebarea care se pune acum este dacă ceva, sau cineva, îl poate opri.
Apropierea lui Le Pen de o majoritate absolută depinde de modul în care alte partide și Macron reacționează la victoria sa răsunătoare. Își vor lăsa divergențele deoparte și se vor uni pentru a învinge extrema dreaptă?
Alegerile parlamentare sunt un proces complex, în două tururi, în care cei doi candidați care obțin cele mai multe voturi în primul tur trec într-un al doilea tur. Dar, în aceste alegeri cruciale, prezența la vot a fost ridicată, ceea ce a însemnat că înpână la aproximativ 315 circumscripțiiun al treilea candidat, adesea cineva din coaliția „Ensemble” a lui Macron, s-a calificat, de asemenea, pentru al doilea tur.
Duminică seara, aliații lui Macron încercau să afle ce să facă.
Proteste la Paris
Candidații „Ensemble” au fost eliminați în jumătate din cele 577 de circumscripții din Franța. Grupul parlamentar centrist al lui Macron se va reduce de la 250 de deputați la mai puțin de 100 în Adunarea Națională. Acum, aliații săi centriști se confruntă cu presiuni enorme pentru a se retrage din cursă în multe zone și pentru a-și sfătui susținătorii să voteze pentru alianța de stânga, care include radicali de extremă stânga, în încercarea de a o învinge pe Le Pen.
După publicarea proiecțiilor inițiale, mii de cetățeni francezi s-au adunat în Place de la République din Paris pentru a protesta împotriva extremei drepte. Scenele au amintit de protestele împotriva lui Jean-Marie Le Pen, tatăl lui Marine, care s-a calificat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2002 în calitate de candidat al partidului cunoscut atunci ca Frontul Național.
Atunci, partidele și alegătorii s-au unit împotriva extremei drepte, lăsându-și diferențele deoparte pentru a învinge candidatul extremist în cadrul unei politici cunoscute sub numele de cordon sanitar. Dar politica europeană s-a schimbat dramatic în ultimele două decenii.
După un an de luptă în Adunarea Națională, partidul de extremă stânga France Unbowed și liderul său, Jean-Luc Mélenchon, au apărut ca un adversar și mai mare pentru centriști decât Le Pen. Macron însuși a petrecut mare parte din această campanie criticând politicile alianței de stânga Noul Front Popular, care include extrema stângă, ca fiind „grotești” și distructive pentru Franța.
Vorbind la câteva ore după înfrângere, prim-ministrul lui Macron, Gabriel Attal, a subliniat acest lucru: el a cerut ca „niciun vot să nu meargă către Frontul Național”, dar a lăsat să se înțeleagă că candidații care aparțin coaliției lui Macron ar trebui să se retragă doar în cazurile în care un candidat din partea „forțelor republicane” este mai bine plasat pentru a câștiga – posibil excluzând candidații Franța Neînduplecată.
Cel mai clar semn al ruperii cordonului sanitar a venit de la aliatul lui Macron și fostul prim-ministru Edouard Philippe, care a cerut în mod explicit alegătorilor să se opună RN și Franței Neînduplecate, de asemenea.
„Întrucât stânga a făcut din Macron marele său adversar, iar Mélenchon și Macron au petrecut luni întregi ducând o bătălie politică uriașă, este greu să resuscitezi cordonul sanitar„, a declarat Bruno Jeanbart, un pollster de la OpinionWay. „De asemenea, nu știm dacă va face o diferență în rândul alegătorilor”. Jeanbart a adăugat că, adesea, alegătorii de centru se abțin atunci când au de ales între extrema stângă și extrema dreaptă.
Termenul limită de marți
Candidații care s-au calificat pentru al doilea tur de scrutin au timp până marți seara să decidă dacă se vor retrage din cursă sau vor continua să lupte. Duminică seară, se părea că, în multe circumscripții, al treilea candidat cel mai bine plasat se retrage pentru a ajuta un adversar să învingă RRN.
Acest lucru înseamnă că estimările privind locurile pentru extrema dreaptă erau „deja depășite”, deoarece se bazau pe competițiile din turul al doilea, înainte ca candidații să înceapă să se retragă, potrivit lui Brice Teinturier, director al institutului de sondaje Ipsos, care a vorbit la BFMTV.
Raliul Național a declarat că nu va încerca să formeze un guvern dacă nu va obține o majoritate absolută în parlament. Duminică, Le Pen a insistat că Bardella va deveni prim-ministru numai dacă RN va avea sprijinul parlamentului. În mod tradițional, președintele francez nominalizează un prim-ministru din partea celui mai mare grup parlamentar din Adunarea Națională.
„Fără o majoritate clară, vor exista întotdeauna vechi feudalisme, inerție intenționată și manevre politice care vor distruge adevărata alternativă de care țara are nevoie”, a declarat Le Pen în timpul unui eveniment de campanie în orașul Hénin-Beaumont din estul țării.
Pentru a putea obține o majoritate absolută, Le Pen ar trebui să ajungă la un acord cu parlamentarii din partidul conservator Les Républicains. Dar alianța preelectorală a lui Le Pen cu liderul Les Républicains, Eric Ciotti, a stârnit o reacție dură din partea greilor partidului.
În cazul în care alegerile se vor încheia cu un parlament mixt, proiectul politic al lui Macron ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a muri.