După ce a scris despre plagiatul lui Nicolae Ciucă, la acel moment premier și actual președinte PNL, și al lui Lucian Bode, la acel moment ministru de Interne și actual Secretar Genaral al liberalilor, ziarista Emilia Șercan a fost atacată de partidul de guvernământ în mod coordonat. S-a adăugat pe ruta hărțuielii și o agenție asociată PNL.
Departamentul de Stat al Statelor Unite a publicat duminică noapte raportul său privind situația drepturilor omului în România, pe anul 2023. ”Ministerul de Externe” al SUA vorbește despre legăturile dintre unul dintre partidele de guvernământ din România și hărțuirea ziaristei Emilia Șercan.
Raportul consemnează că atât jurnalista Emilia Șercan, cât și media independentă și asociații specializate, au vorbit despre agresiuni instituționale împotriva reporterei.
„Șercan a afirmat că a fost victima unei bine documentate campanii de denigrare orchestrate de guvern”.
„Membrii PNL au fost instruiți să o atace pe Șercan”
Este vorba despre momentul în care Emilia Șercan a publicat articole despre plagiatele lui Nicolae Ciucă și Lucian Bode.
Departamentul de Stat al SUA arată că ”Platforma Misreport a analizat postările și a susținut că acestea au fost plătite de o agenție de publicitate înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă ca având contracte cu PNL în campaniile electorale din 2020”.
Pe 18 ianuarie 2022, Emilia Șercan a publicat în PressOne investigația cu titlul Premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat. Printre sursele copiate se numără alte două teze de doctorat”.
Reacția PNL a fost aceea de a-și instrui liderii care au avut acces la televiziuni și siteuri să întrețină ideea că e o răzbunare a Emiliei Șercan, o agendă care nu are legătură cu interesul public. Nu a fost prima agresiune împotriva ziaristei. Ea a primit, în ultimii ani, amenințări cu violențe fizice din partea unei rețele condusă de capii Academiei de Poliție.
În acest caz, cei care au comis faptele au fost descoperiți, inculpați și condamnați.
În situațiile în care au urmat, inclusiv în cel legat de plagiatul lui Nicolae Ciucă, reacțiile justiției au atras acțiuni ale ziaristei.
Recent, Emilia Șercan a anunțat că instanța supremă a decis ca unul dintre dosarele de kompromat să fie retrimis Parchetului General, judecătorul spunînd că „în legătură cu această plângere nu s-au făcut acte de urmărire penală corespunzătoare”.
Spicuim din raport:
Violența și hărțuirea: Jurnaliștii, din cauza reportajelor lor, au fost supuși unor tactici de hărțuire și intimidare din partea autorităților.
Jurnalista independentă britanică de investigații Crina Boros a afirmat că personalul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a supus-o la un interogatoriu agresiv de două ore în timpul unei întâlniri din 18 mai. Boros încerca să documenteze acuzațiile de exploatare forestieră ilegală, minerit și distrugere a habitatelor. Ca parte a investigației sale, în august 2022, Boros a depus o cerere de libertate a informațiilor pentru a obține date privind permisele de exploatare forestieră și operatorii forestieri. Ea a susținut că unul dintre participanții la întâlnire a încercat să facă presiuni asupra ei pentru a înceta investigația și a acuzat-o că reprezintă „interese politice obscure”. Institutul Internațional de Presă a cerut ministrului de atunci al Mediului, Tánczos Barna, să denunțe public acțiunile personalului său și să furnizeze datele solicitate de Boros.
La 24 octombrie, Parchetul Curții de Apel București a închis ancheta privind presupusele hărțuiri, amenințări, șantaj și încălcări ale vieții private care o vizau pe jurnalista de investigație Emilia Sercan. Sercan a declarat că a primit mai multe amenințări și tentative de șantaj după ce a publicat în 2022 un articol în care susținea că a existat plagiat în teza de doctorat a premierului de atunci Ciuca. În plângerea sa, ea a susținut că polițiștii desemnați pentru investigație au divulgat în presă fotografii private ale sale. Mai multe grupuri naționale și internaționale pentru libertatea presei, printre care Reporteri fără frontiere, au semnat o scrisoare comună în care condamnă decizia procurorilor și notează mai multe eșecuri și încălcări ale procedurii în cadrul anchetei.
Legile privind defăimarea/calomnia: Calomnia și defăimarea nu erau infracțiuni penale. Cu toate acestea, oficiali guvernamentali în funcție și foști oficiali guvernamentali au intentat procese civile și plângeri penale împotriva jurnaliștilor de investigație ca tactică de presiune.
Mai jos, raportul integral:
