31.2 C
Bucharest
duminică, 14 iulie , 2024

A ieșit la iveală planul lui Trump pentru NATO, „o reorientare radicală” în urma căreia Europa și Ucraina au de suferit. Vladimir Putin va fi fericit

Must read

Donald Trump a amenințat de atâtea ori că va părăsi NATO – sau cel puțin așa a părut – încât, pentru mulți dintre criticii săi, problema este când, nu dacă va părăsi alianța de 75 de ani dacă va fi reales președinte în noiembrie.

✑ În realitate, este puțin probabil ca Trump să renunțe categoric la NATO, conform interviurilor cu foști oficiali de-ai săi din domeniul securității naționale și experți în domeniul apărării care ar putea servi într-un al doilea mandat al său la Casa Albă.

Dar chiar dacă nu părăsește oficial organizația, aceasta nu înseamnă că NATO ar supraviețui intact unui al doilea mandat Trump.

În schimbul continuării participării SUA, Trump nu numai că s-ar aștepta ca țările europene să își crească drastic cheltuielile pentru NATO – principala sa plângere atunci când era președinte – dar ar întreprinde și ceea ce un expert în apărare familiarizat cu gândirea din interiorul cercului consultativ de securitate națională al lui Trump, Dan Caldwell, descrie ca o „reorientare radicală” a NATO.

„Nu prea mai avem de ales”, a declarat Caldwell pentru Politico, citând creșterea datoriei SUA, recrutarea slabă a militarilor și o bază industrială de apărare care nu poate ține pasul cu provocările Rusiei și Chinei.

Baza de la Mihail Kogălniceanu s-ar putea naște moartă

Foști oficiali și experți care au vorbit pentru acest Politico – unii în mod oficial, iar alții sub rezerva anonimatului – sunt implicați într-o dezbatere continuă în lumea lui Trump cu privire la cât de mult să îi împingă pe europeni către o arhitectură de securitate mai pe placul lui Trump.

Potrivit acestor oficiali, SUA și-ar păstra umbrela nucleară deasupra Europei în timpul unui al doilea mandat Trump, menținându-și puterea aeriană și bazele din Germania, Anglia și Turcia, precum și forțele navale.

Așadar, baza de la Mihail Kogălniceanu nu va mai fi considerată una strategică sub mandatul lui Trump.

Baza Mihail Kogălniceanu ar urma să devină cea mai mare bază aeriană NATO din Europa, însă echipa Trump ar avea alte planuri

Între timp, cea mai mare parte a infanteriei, blindatelor, logisticii și artileriei ar trece în cele din urmă din mâinile americanilor în mâinile europenilor. Părți ale acestui plan au fost prezentate într-un articol publicat în februarie 2023 de către Centrul pentru reînnoirea Americii, afiliat lui Trump, dar în lunile care au urmat, a existat un consens emergent și mai detaliat în rândul susținătorilor lui Trump cu privire la o schiță a unui nou concept pentru NATO.

Schimbarea pe care aceștia o preconizează ar implica „reducerea semnificativă și substanțială a rolului de securitate al Americii – să se retragă în loc să fie principalul furnizor de putere de luptă în Europa, cineva care oferă sprijin doar în momente de criză”, a declarat Caldwell, care a fost recent consilier principal al lui Russell Vought, fostul înalt funcționar al administrației Trump care, în mai, a fost numit director de politici pentru Convenția Națională Republicană și care este de așteptat să joace un rol important într-o a doua administrație Trump. Vought este, de asemenea, președinte al CRA.

O altă parte a planului de joc al lui Trump este un sistem NATO pe două niveluri. Această idee, propusă pentru prima dată de un alt fost oficial de rang înalt al administrației Trump, generalul-locotenent în retragere Keith Kellogg, înseamnă că țările membre care nu au îndeplinit încă obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare „nu s-ar bucura de generozitatea apărării și de garanția de securitate a Statelor Unite”, potrivit unui expert în securitate națională aliniat lui Trump care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a descrie discuțiile interne. Acest lucru ar putea fi considerat o sfidare a articolului 5 din tratat, care obligă fiecare membru să ia „măsurile pe care le consideră necesare” pentru a ajuta pe oricine este atacat. Cu toate acestea, membrii trustului de experți în politică externă al lui Trump au remarcat că limbajul din articolul 5 este flexibil și nu impune niciunui membru să răspundă cu forță militară.

Trump și-a exprimat în mod constant nemulțumirea față de faptul că aliații NATO „ne fură” prin nerespectarea obiectivului de cheltuieli de 2 %. Cel mai recent, Trump chiar a părut să invite la un atac rusesc împotriva țărilor NATO care nu și-au îndeplinit obiectivul privind cheltuielile de apărare, spunând că îi va „încuraja” pe ruși să „facă ce naiba vor” cu țările membre care nu au îndeplinit încă obiectivul privind cheltuielile de apărare – la un deceniu după ce aliații NATO s-au angajat să facă acest lucru la summitul lor din 2014 din Țara Galilor.

O rezolvare rapidă a conflictului din Ucraina, care durează de doi ani și jumătate, ar juca, de asemenea, probabil, un rol-cheie în planurile lui Trump pentru NATO. Ca parte a unui plan pentru Ucraina care nu a fost raportat anterior, prezumtivul candidat al Partidului Republican se gândește la un acord prin care NATO se angajează să nu se mai extindă spre est – în special în Ucraina și Georgia – și negociază cu președintele rus Vladimir Putin cu privire la cât teritoriu ucrainean poate păstra Moscova, potrivit altor doi experți în securitate națională afiliați lui Trump.

SUA este de departe cel mai mare contributor la operațiunile NATO, cheltuind aproximativ 860 de miliarde de dolari pentru apărare, care reprezintă 68% din cheltuielile totale ale țărilor NATO în 2023.

Această sumă este de peste 10 ori mai mare decât cea a Germaniei, a doua țară cu cele mai mari cheltuieli. O parte substanțială din aceste cheltuieli ale SUA, care se ridică la aproximativ 3,5 % din PIB-ul SUA, este destinată apărării Europei, deși Pentagonul refuză să divulge public cât de mult, spune Jeremy Shapiro, director de cercetare pentru Consiliul European pentru Relații Externe.

Întâlnindu-se cu președintele Joe Biden la Washington la începutul acestei luni, secretarul general demisionar al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că 23 din cei 31 de membri ai NATO care nu sunt americani vor atinge acum obiectivul de 2% al alianței. „Este mai mult de două ori mai mult decât acum patru ani”, a declarat Stoltenberg. Este de așteptat ca Germania să fie inclusă pentru prima dată de la începutul anilor 1990, iar ministrul apărării din această țară, Boris Pistorius, pare dornic să facă mai mult, cerând Germaniei să ajungă la 3,5% din PIB pentru apărare.

Dar chiar dacă Germania atinge acest prag, unii foști oficiali din domeniul apărării aliniați lui Trump spun că tot nu este suficient. „Sunt în favoarea susținerii Alianței Nord-Atlantice, dar cred că singura modalitate de a face acest lucru – și le spun acest lucru europenilor tot timpul – este ca ei să își asume mult mai mult din povară”, a declarat Elbridge Colby, care a condus elaborarea Strategiei naționale de apărare a lui Trump în calitate de adjunct al secretarului adjunct al apărării pentru strategie și dezvoltarea forțelor și despre care se spune că ar fi în linie pentru un post superior de securitate națională într-o a doua administrație Trump.

„Nu mai putem face de 10 ori ceea ce fac germanii și trebuie să fim pregătiți să fim duri cu ei. Trebuie să existe consecințe”, a declarat Colby într-un interviu. „Vrem ca NATO să fie activ, dar vrem să fie cu europenii în frunte. Aceasta a fost ideea inițială. Aceasta a fost ideea lui Dwight Eisenhower”. Numai că acum, în fața unei Chine amenințătoare, nevoia de a face astfel de schimbări este mult mai urgentă, a spus Colby. „Statele Unite nu au suficiente forțe militare. … Nu ne putem rupe sulița în Europa împotriva rușilor când știm că chinezii și rușii colaborează, iar chinezii sunt o amenințare mai periculoasă și mai semnificativă.”

Unii dintre experții aliniați lui Trump se concentrează în principal pe problema cheltuielilor, în timp ce alții doresc ca țările europene să cheltuiască mai mult și să își asume mult mai mult din povara militară. Kiron Skinner, fostul șef al departamentului de planificare politică al lui Trump în subordinea secretarului de stat Mike Pompeo și un jucător-cheie în Proiectul 2025, o agendă exhaustivă pentru al doilea mandat al lui Trump, subliniază necesitatea unor cheltuieli europene mai mari ca punct de plecare: „Trebuie să redimensionăm rolul Americii în lume în secolul XXI și despre asta cred că este vorba”, a declarat ea.

„Statele Unite nu sunt bancomatul lumii. NATO are o contribuție semnificativă de adus în teatrul Atlantic și în teatrul Indo-Pacific, dar trebuie să avem mai multă gândire strategică pe ambele părți”.

Primul test al intențiilor lui Trump privind NATO, în cazul în care va câștiga un nou mandat, ar fi modul în care va gestiona războiul în curs al Rusiei împotriva Ucrainei. Statele Unite și-au intensificat rolul central în NATO de la începutul războiului din Ucraina, trimițând 20 000 de soldați suplimentari în Europa (ajungând la un total de 100 000), în plus față de noile capacități aeriene, terestre, maritime, cibernetice și spațiale. Potrivit celor doi experți în securitate națională afiliați lui Trump, familiarizați cu gândirea din cercul restrâns al lui Trump, prezumtivul candidat al Partidului Republican se gândește acum să încheie un acord cu Putin privind țările care ar putea adera la NATO, în special Ucraina și Georgia. Un astfel de plan ar anula promisiunea vagă a NATO privind viitoarea aderare a Ucrainei – o politică pe care Biden a continuat-o, deși fără a se angaja asupra unui calendar.

În aprilie, The Washington Post a dezvălui că planul provizoriu al lui Trump implică, de asemenea, presiuni asupra Ucrainei pentru a ceda Crimeea și regiunea de frontieră Donbas Rusiei.

„M-aș aștepta la un acord foarte rapid pentru a pune capăt conflictului”, a declarat Kevin Roberts, președintele Fundației Heritage, influentul think tank aliniat lui Trump care a produs Proiectul 2025. Roberts a declarat într-un interviu că nu poate transmite cunoștințe din interior cu privire la planurile lui Trump.

Dar, potrivit unuia dintre experții în securitate națională familiarizați cu gândirea lui Trump, vorbind sub rezerva anonimatului, Trump „ar fi deschis la ceva care să împiedice extinderea NATO și să nu se întoarcă la frontierele din 1991 pentru Ucraina. Asta ar fi pe masă. Dar asta nu înseamnă să renunțăm la orice altă posibilitate, inclusiv furnizarea de cantități mari de arme Ucrainei”.

Trump însuși nu și-a detaliat în mod public planurile pentru Ucraina, dar în campania electorală a promis în mod repetat să pună capăt războiului ca una dintre primele sale sarcini – „chiar înainte de a ajunge în Biroul Oval, la scurt timp după ce câștigăm președinția”, a declarat el la un miting din 22 iunie în Philadelphia.

Întrebat la un podcast din 21 iunie dacă este dispus să renunțe la extinderea NATO în Ucraina, Trump a răspuns – în remarci care nu au fost în mare parte raportate – că promisiunea de aderare a Ucrainei la NATO a fost o „greșeală” și „motivul pentru care a început acest război”. Mulți din tabăra lui Trump preferă în mod deschis o Ucraină non-NATO. „NATO s-a extins deja mult peste ceea ce avem nevoie pentru o coaliție antihegemonică” împotriva Rusiei, a declarat Colby.

La 14 iunie, Putin a declarat că Rusia ar fi pregătită să negocieze sfârșitul războiului dacă Ucraina renunță la orice ambiție de a adera la NATO și își retrage trupele din cele patru regiuni pe care Moscova le-a revendicat ca fiind ale sale. Întrebat în dezbaterea cu Biden din 27 iunie dacă astfel de condiții sunt acceptabile, Trump a răspuns: „Nu, nu sunt acceptabile. Dar uite, acesta este un război care nu ar fi trebuit să înceapă niciodată”.

Criticii spun că presarea Ucrainei să cedeze teritorii nu ar face decât să justifice oribila și criminala acaparare de terenuri a lui Putin. Dar Trump a arătat clar că are la fel de puțină dragoste pentru Ucraina ca și pentru NATO, spunându-i președintelui Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, în timpul vizitei sale la Capitoliu în iunie, că Ucraina „nu va fi niciodată acolo pentru noi” și „ar trebui să ne plătim mai mult trupele în loc să trimitem 60 de miliarde de dolari Ucrainei”, potrivit unui tweet al reprezentantului republican Matt Gaetz. Un alt reprezentant al republicanilor, Don Bacon, a declarat reporterilor, relatând aceeași conversație, că Trump a fost disprețuitor față de obiectivul Kievului de a-i alunga pe ruși, care a fost politica de nezdruncinat a lui Biden. „El a spus, dacă Ucraina câștigă, care va fi beneficiul?” a spus Bacon.

„Europenii sunt în faza de negare”

Ceamai mare problemă a abordării emergentea lui Trump față de NATO ar putea fi faptul că națiunile europene nu sunt în mod clar pregătite să îndeplinească un rol militar extins în mod dramatic în viitorul apropiat – în ciuda planurilor lor provizorii de a „proteja Trump” NATO prin angajarea de cheltuieli mai mari, spun experții. Dar este posibil ca acestea să nu aibă de ales, deoarece Trump ar avea mai multe pârghii pentru a cere ceea ce dorește de la Europa de data aceasta, deoarece SUA continuă să furnizeze partea leului din ajutorul militar pentru Ucraina, iar Europa este mai slabă din punct de vedere economic și mai dependentă decât oricând de aprovizionarea cu energie din SUA.

Liderii europeni sunt în faza de negare, spun mulți critici americani. „Nu au nicio idee despre cum să înlocuiască Statele Unite”, spune Shapiro de la European Council on Foreign Relations. Eforturile ezitante ale președintelui francez Emmanuel Macron de a milita pentru o mai mare independență față de umbrela de apărare a SUA au eșuat. Stoltenberg, aflat în ultimele luni ale mandatului său de 10 ani în calitate de secretar general al NATO, a început să susțină că americanii ar trebui să fie mulțumiți de faptul că apărarea europeană contribuie la susținerea industriei americane de apărare. „Ei au decis să aibă încredere că SUA vor fi acolo”, a declarat Shapiro. „Mi se pare că acesta nu este cu adevărat un plan, este speranța pe care o ai în absența unui plan”.

Criticii din tabăra Trump spun că europenii trebuie să dezvolte industrii de apărare transfrontaliere, mai degrabă decât naționale, pentru a crește eficiența și capacitatea și pentru a îndeplini promisiunea încă neîndeplinită de a extinde foarte mult forța de reacție rapidă a NATO de la 40.000 la aproximativ 300.000 de militari. Dar, cu excepția unor țări precum Polonia, multe guverne europene rămân „la limita iluziei” cu privire la ceea ce este necesar, spune Caldwell.

Ca parte a platformei „Agenda 47” a campaniei sale, Trump a declarat într-un videoclip postat în martie că „trebuie să finalizăm procesul pe care l-am început sub administrația mea de reevaluare fundamentală a scopului NATO și a misiunii NATO”. De asemenea, Trump i-a spus recent lui Nigel Farage, susținătorul său britanic de extremă-dreapta, că SUA vor rămâne „100%” în NATO sub conducerea sa atât timp cât țările europene „vor juca corect”.

Vought, noul director politic al Convenției Partidului Republican și fost director al Biroului de Management și Buget în timpul administrației Trump, este un naționalist de extremă-dreapta care crede că principala amenințare este China. Vought, care este considerat un candidat probabil pentru funcția de șef de cabinet într-un al doilea mandat al lui Trump, nu a răspuns la o cerere de interviu, dar, potrivit asociaților familiarizați cu gândirea sa, Vought crede, de asemenea, că Washingtonul ar trebui să joace un rol mai „latent” în NATO, în conformitate cu recomandările făcute de Sumantra Maitra, analistul de la Centrul pentru reînnoirea Americii al lui Vought, care a scris acel articol influent anul trecut.

Roberts spune că, în ultimele luni, un val de europeni îngrijorați au trecut prin Heritage, neliniștiți cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla în timpul unei președinții Trump. „Au fost întâlniri cu doi sau trei ambasadori pe care i-am avut cu aliați – și acestea sunt țări mari – care pur și simplu nu înțeleg”, a spus el. „Ei nu înțeleg că nu poți veni în Statele Unite din Europa și să spui că trebuie să ne dai mai mulți bani pentru că Putin ne va invada țara. Contribuabilul american spune: ‘Ce ați făcut? Ce a făcut Germania? De ce continuă să cumpere gaze naturale rusești? Repară-ți propria curte înainte de a veni la noi pentru o pomană”.

Germania a încetat să mai importe direct gaze rusești după ce Putin a invadat Ucraina în 2022, dar se pare că al doilea și al treilea mare furnizor de gaze naturale al Germaniei, Țările de Jos și Belgia, importă încă cantități semnificative de gaze naturale lichefiate (GNL) din proiectul rus Yamal LNG. După cum a scris fostul consilier pe probleme de securitate națională al lui Trump, John Bolton, în memoriile sale, The Room Where It Happened (Camera în care s-a întâmplat), Trump a fost continuu deranjat de această problemă în timp ce era președinte. La o conferință de presă cu Stoltenberg la summitul NATO din 2018, Trump a fulminat: „Noi ar trebui să vă protejăm și totuși voi plătiți atâția bani Rusiei”.

„Simt că aproape trec prin etapele durerii în Europa”, spune Colby. „Au trecut de la respingere la un fel de acceptare, dar nu au ajuns încă la „Bine, iată cum să ne ocupăm de asta”. Cred că există o mișcare semnificativă, dar este prea lentă și prea mică. Ei trebuie să producă forțe credibile de luptă pentru a face față unui atac rusesc, ca ACUM. … Se felicită pe ei înșiși pentru ceea ce ar fi trebuit să producă acum 10 ani”.

Pacea lui Trump

Chiar și unii foști oficiali ai lui Trump recunosc că Washingtonul probabil nu dorește să meargă prea departe în predarea conducerii către europeni. Instinctele izolaționiste ale lui Trump ar putea fi un bumerang accidental și ar putea atrage SUA într-un război mai amplu. Colby, de exemplu, semnalează cu îngrijorare sugestia lui Macron de a trimite trupe franceze în conflictul din Ucraina și unele dintre retoricile provocatoare ale liderilor est-europeni mai agresivi. Printre aceștia se numără președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, care a declarat recent în latină: „Russia delenda est”. Aceasta a fost o invocare a rețetei lui Cato pentru Cartagina antică, „Carthago delenda est,care înseamnă „Cartagina trebuie distrusă”.

„Rusia trebuie să fie distrusă? Ei au 6.000 de arme nucleare. Modul vesel în care unii oameni abordează problema escaladării este pur și simplu nebunesc pentru mine”, spune Colby. „Sunt foarte îngrijorat de acest lucru și de posibilitatea ca, prin astfel de pași imprudenți, să ajungem într-un război mai mare cu Rusia.”

Mai mult decât atât, promisiunea lui Trump de a nu extinde NATO ar putea fi mult mai acceptabilă pentru aliații europeni decât cred mulți oameni. În luna mai, cancelarul german Olaf Scholz a fost tranșant, spunând că nu crede că Ucraina ar putea deveni parte a NATO decât peste 30 de ani. Iar pe 17 iunie, Stoltenberg a indicat că o încetare a focului nu ar fi suficientă pentru a pune în mișcare aderarea Ucrainei la NATO. „Trebuie să fim siguri că aceasta este pace și nu doar o pauză”, a spus el. „Avem nevoie de asigurări că acesta este sfârșitul, că totul se oprește aici”.

Dar o nouă administrație Trump, chiar și în cel mai optimist caz, este probabil să fie deranjantă pentru alianța atlantică. Mulți oficiali americani – inclusiv generalul Christopher Cavoli, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa – insistă asupra faptului că 2% ar trebui să fie un prag, nu un plafon, pentru europeni. Aceștia remarcă faptul că Barack Obama, printre alți președinți americani, s-a plâns în mod cronic de „free-riders” europeni, motiv pentru care Obama a insistat asupra obiectivului de 2 % în Țara Galilor în 2014.

Potrivit unui înalt diplomat european care a vorbit sub rezerva anonimatului, guvernele UE sunt perfect conștiente de toate acestea. „Este dificil să evaluăm dacă vom fi capabili să facem suficient pentru a-l calma cu adevărat pe Trump, deoarece ne este greu să prezicem ce va face sau nu va face”, a declarat diplomatul. Europa recunoaște, de asemenea, că China „ar putea avea un impact asupra rolului militar pe care SUA l-ar putea juca pentru a ajuta la protejarea Europei. S-ar putea să nu existe suficientă capacitate pentru două teatre”.

În cele din urmă, doar Trump poate spune cât de departe va merge în răsturnarea NATO. Bolton a declarat pentru Politico în februarie că „obiectivul lui Trump aici nu este de a consolida NATO, ci de a pune bazele ieșirii”. Dar majoritatea foștilor oficiali ai lui Trump par să creadă că alianța ar trebui păstrată – și își revendică deja meritul pentru păstrarea ei datorită ultimatumurilor lui Trump față de NATO. Aceștia susțin că Obama doar s-a plâns de zgârcenia Europei; Trump chiar a făcut ceva în această privință. Ultimul consilier pentru securitate națională al lui Trump, Robert O’Brien, într-un eseu recent publicat în Foreign Affairs, scrie că „presiunea sa asupra guvernelor NATO de a cheltui mai mult pentru apărare a făcut alianța mai puternică”.

„Sute de miliarde de bani suplimentari au intrat în contribuțiile NATO parțial ca urmare a lui Trump”, a declarat Skinner. „Sunt foarte optimist cu privire la un viitor pozitiv pentru NATO, dacă își pune bine bazele.”

Dacă fundația este corectă poate fi în ochii privitorului. Dacă punctul de referință este atingerea obiectivului de cheltuieli de 2%, Europa ar putea fi pe cale să devină o alianță în care Trump va rămâne. Dar, după cum au precizat consilierii săi, dacă Trump intră în Biroul Oval a doua oară, pare foarte probabil că doar livrarea a 2% din PIB nu va fi suficientă.

Cu alte cuvinte, obiectivele de securitate națională ale lui Trump s-ar putea muta. Cât de departe nu este clar, dar viitorul NATO – și al Europei – depinde de răspuns.

More articles

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.