După o înfrângere umilitoare în fața partidului de extremă-dreapta Adunarea Națională al lui Le Pen, președintele Franței face acum o aruncare de zaruri foarte riscantă.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, se dă peste cap, convocând alegeri anticipate care, probabil, vor aduce mari victorii extremei drepte. Dar ar putea, de asemenea, să o scoată din ritm pe Le Pen, care are în vedere premiul cel mare: președinția din 2027.
Acesta este pariul nonconformist pe care îl face președintele francez după victoria spectaculoasă a Adunării Naționalede duminică seara. Se estimează că partidul de extremă-dreapta și anti-migrație va câștiga alegerile europene din Franța cu 32% din voturi – mai mult decât dublu față de partidul liberal centrist al președintelui.
De săptămâni întregi, Adunarea națională a clamat că este „gata să guverneze” și dorește dizolvarea Adunării Naționale în cazul în care lista prezidențială pierde alegerile.
Candidatul principal al extremiștilor de la Adunarea Națională, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, s-a oferit chiar să acționeze ca prim-ministru al lui Macron dacă vor câștiga majoritatea în parlament.
Acum, Macron și-a scurtat turul de victorie în alegerile europene, oferindu-le o oportunitate de a transforma dorințele lor în realitate, făcând calculul cu risc ridicat că un scrutin legislativ la trei săptămâni distanță ar putea să atenueze valul de extremă-dreapta din Franța.
În niciun moment din istorie, partidul Adunarea Națională nu a părut mai aproape de putere, cu mai mulți europarlamentari și deputați decât oricând, iar sondajele de opinie arată că sprijinul pentru extrema dreaptă franceză este în creștere în noi categorii de alegători. Toți ochii sunt ațintiți asupra faptului dacă Le Pen își poate inversa rolul de veșnic al doilea clasat la alegerile prezidențiale franceze și poate câștiga în 2027.
Ideea de a o vedea pe Le Pen la Élysée este privită cu groază la Bruxelles, unde Franța care se îndreaptă spre extrema dreaptă este văzută ca reprezentând o provocare existențială pentru UE. Deși Le Pen și-a îndulcit imaginea și și-a atenuat retorica inflamatorie și eurosceptică, partidul său se află încă la marginea politicii în ceea ce privește o serie de probleme. Partidul Adunarea Națională s-a abținut în mod repetat în privința ajutorului pentru Ucraina, dorește să părăsească în cele din urmă comandamentul integrat al NATO și se opune multor măsuri legislative de referință ale UE din ultimii ani.
Duminică, ea a adoptat un ton populist și patriotic – și a transmis un mesaj împotriva internaționalismului Bruxelles-ului – spunând că vrea să „pună capăt acestei epoci dureroase a globalismului”.
Atac la Adunarea Națională
Pariul lui Macron este unul simplu și este menit să o aducă pe Le Pen la pământ cu o lovitură. În timp ce alegerile europene au adus o victorie decisivă pentru Adunarea Națională, este puțin probabil ca alegerile legislative să ofere o victorie atât de clară.
Extremiștii va obține mai multe locuri în parlament, dar probabil că nu vor câștiga suficiente pentru a fi în măsură să guverneze.
„Aproape sigur va pune o frână lui Le Pen. Pentru că scenariul de bază nu este că ea va câștiga o majoritate în alegerile legislative”, a declarat Mujtaba Rahman, șeful pentru Europa al Eurasia Group, o companie de consultanță de risc. „Nu cred că Le Pen se va descurca la fel de bine în alegerile legislative, sunt alegeri în două tururi, este un grup diferit de alegători care vor fi mobilizați”.
Alegerile parlamentare franceze nu folosesc același sistem electoral ca și alegerile europene. Pentru a obține un loc de deputat trebuie să câștigi 50% din voturi în primul tur sau, în caz contrar, să te confrunți cu un al doilea tur. În esență, este mult mai greu pentru un candidat de extremă dreapta să câștige un loc în parlamentul național.
Întrucât Bruxelles-ul este văzut ca o preocupare foarte îndepărtată, alegerile europene sunt, de obicei, locul în care votul de protest se exprimă cel mai puternic. În schimb, alegerile legislative sunt un vot în două tururi – la 30 iunie și 7 iulie – care, din punct de vedere istoric, favorizează partidele mai tradiționale, deoarece alegătorii de stânga și de dreapta se adună de obicei în jurul candidatului mai tradițional pentru a învinge extrema dreaptă.
Această mobilizare împotriva extremei drepte este același curent politic pe care Macron l-a valorificat pentru a o învinge pe Le Pen – cu 59% la 41% – la alegerile prezidențiale din 2022.
Dar, cu dreapta dură în creștere în întreaga Europă, adevărurile de ieri nu mai sunt garantate în noua realitate politică de astăzi.
Macron va folosi probabil următoarele trei săptămâni pentru a-și mobiliza susținătorii împotriva amenințării extremei drepte. Un astfel de strigăt de mobilizare a funcționat în trecut, dar extrema dreaptă este acum mai răspândită în Franța decât a fost vreodată. Există o șansă ca Adunarea Națională să câștige majoritatea locurilor din parlament și să îl forțeze pe președintele francez să formeze un guvern de coaliție, ceea ce ar oferi extremei drepte o putere neprevăzută.
Decizia lui Macron de a convoca alegeri legislative, cu doar câteva săptămâni înainte de Jocurile Olimpice din 2024, i-a uimit pe mulți chiar și în propriul partid și a declanșat o profundă incertitudine politică.
Duminică seara, la doar o oră după publicarea rezultatelor provizorii, președintele francez a anunțat că nu va continua „ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat” după înfrângerea partidului său.
„Franța are nevoie de o majoritate clară, în seninătate și armonie. A fi francez, în fond, înseamnă să alegi să scrii istoria, nu să te lași condus de ea”, a declarat Macron.
Decizia președintelui francez este un ecou al tentativei eșuate a fostului premier britanic David Cameron de a-și reduce la tăcere colegii eurosceptici prin convocarea unui referendum Brexit pentru a rezolva problema apartenenței Regatului Unit la UE. „Cred în confruntarea cu această problemă – să o modelăm, să conducem dezbaterea”, a declarat Cameron atunci când și-a anunțat planul de referendum privind UE în 2013.
Mișcarea șocantă a lui Macron a eclipsat victoria spectaculoasă a lui Bardella de duminică seara. Parlamentarii au la dispoziție doar o săptămână pentru a anunța că vor candida la viitoarele alegeri, iar dizolvarea Adunării Naționale a pus în așteptare lucrările parlamentului și ale senatului.
„A răspuns la un șoc [înfrângerea] cu un șoc și mai mare, vorbim mai mult de alegerile legislative decât de cele europene”, a declarat expertul în comunicare Arnaud Stephan, la postul de televiziune francez BFMTV.
Potrivit lui Rahman, Macron se îndrepta spre o criză politică în acest an, indiferent de rezultatul alegerilor. „El putea vedea scrisul de pe perete.
El știa că [alegerile anticipate] urmau să aibă loc. A vrut să se pună în fața lor și să preia inițiativa”, a spus el.
Adunarea Națională a Franței este din ce în ce mai paralizată de când coaliția lui Macron a pierdut majoritatea absolută la alegerile parlamentare din 2022. El s-a bazat pe înțelegeri ad-hoc cu conservatorii de la Les Républicains pentru a trece legislația, dar guvernul nu ar fi putut să o mai fenteze mult timp. În toamnă, legislatorii vor fi chemați să voteze o problemă centrală a conservatorilor: bugetul, pe fondul creșterii deficitelor.
Și este probabil că opoziția, de la extrema dreaptă la extrema stângă, ar fi votat pentru a răsturna guvernul.
De ce se joacă cu focul
Dar, în timp ce mișcarea îndrăzneață a lui Macron schimbă povestea în următoarele săptămâni, rezultatul unor alegeri legislative anticipate este departe de a fi o certitudine.
„După un scrutin prezidențial, un scrutin parlamentar oferă de obicei o majoritate puternică pentru președinte, deoarece alegătorii săi sunt înfierbântați, iar opoziția este amețită”, a declarat Benjamin Morel, politolog la Universitatea Panthéon-Assas din Paris.
„Dar cine știe cine se va mobiliza pentru aceste alegeri anticipate?”, a adăugat el. Nu este clar dacă tabăra lui Macron sau alegătorii lui Le Pen vor fi mai afectați de abținere după alegerile europene.
Cu toate acestea, este probabil ca Adunarea Națională să își mărească numărul de locuri în parlament, de la 88 în adunarea de 577 de locuri de astăzi. Dar întrebarea care se pune acum este cât de bine se vor descurca.
Un sondaj de opinie scurs de Les Républicains în decembrie anul trecut a arătat că Raliul Național ar putea obține câștiguri majore în cazul unor alegeri anticipate și ar putea obține între 243 și 305 parlamentari, potențial mai mult decât pragul necesar pentru o majoritate.
În acest scenariu puțin probabil, Macron ar fi obligat prin tradiție să nominalizeze un prim-ministru al Raliului Național, care ar fi însărcinat cu stabilirea politicilor guvernului.
Acest lucru ar aduce-o atunci pe Le Pen cu un pas mai aproape de putere.
