Când vine vorba despre dificultăți financiare, cei mai vulnerabili nu sunt pensionarii, ci persoanele active de 50-64 de ani, reiese dintr-o cercetare publicată de Institutul Național de Statistică, care mai arată și că 30% din gospodăriile din mediul rural nu au baie/duș în case.
An de an, Statistica publică o lucrare denumită „Condițiile de viață ale populației din România”. Ediția din acest an arată cât de mult a crescut numărul familiilor care se descurcă tot mai greu cu banii.
Majoritatea capilor de gospodărie sunt pensionari
În funcție de caracteristicile demo-socio-economice ale capului gospodăriei se observă că cele mai mari ponderi ale gospodăriilor care fac faţă cu mare dificultate sau cu dificultate cheltuielilor curente se regăsesc în cazul celor al căror cap de gospodărie are vârsta de 65-75 ani (33,4%), respectiv al celor cu vârstă de 75 de ani și peste (38,8%) și în cazul gospodăriilor al căror cap de gospodărie sunt din alte categorii de persoane neocupate (56,9%). În funcție de tipul gospodăriei, dificultăți foarte mari sau mari la plata cheltuielilor curente au întâmpinat gospodăriile formate dintr-o singură
persoană cu vârsta de 65 ani și peste (42,4%).
Pe regiuni de dezvoltare, cea mai mică pondere a gospodăriilor, în care opinia capului gospodăriei a fost aceea că face faţă cheltuielilor cu mare dificultate sau cu dificultate, s-a înregistrat în regiunea Nord-Vest (19,4%), iar cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (36,5%).
Dușul încă este un lux pentru 30% din gospodării
Locuinţa reprezintă un element foarte important în definirea standardului de viaţă al unei gospodării, atât din punct de vedere al caracteristicilor tehnico-constructive şi funcţionale, cât şi sub aspectul cheltuielilor impuse de întreţinerea ei.
În anul 2023, 94,9% dintre gospodării ocupă locuinţele în calitate de proprietari, cu o pondere de 96,5% în mediul rural, mai mare cu 3,0 puncte procentuale decât cea înregistrată în mediul urban.
Ponderea gospodăriilor care stau cu chirie sau cu titlu gratuit este de 5,1%, cu o pondere de 6,5% în mediul urban, dublă față de cea înregistrată în mediul rural.
Mai mult de jumătate dintre gospodării (58,4%) trăiesc în locuinţe individuale separate, ponderea fiind puternic influenţată de mediul rural, restul gospodăriilor regăsindu-se în imobile cu mai multe locuinţe.
Locuinţele sunt aproape în totalitate de tipul casă individuală separată în mediul rural (97,1%) şi preponderent apartamente în imobile (72,8%) în mediul urban.
Din distribuţia gospodăriilor după numărul de camere ale locuinţei principale, se constată că mai mult de jumătate dintre gospodării trăiesc în locuinţe cu 3-5 camere (56,9%). O pondere semnificativă o deţin şi gospodăriile care au reședința obișnuită în locuinţe cu 1-2 camere (41,2%).
Dacă în mediul urban ceva mai mult de jumătate dintre gospodării (54,6%) ocupă locuinţe mici, de 1-2 camere, în mediul rural 72,1% dintre gospodării ocupă locuinţe formate din 3-5 camere.
Existenţa băii/ duşului şi a grupului sanitar, amplasate în interiorul locuinţei, constituie elemente reprezentative pentru confortul şi calitatea locuirii.
În anul 2023, ponderea gospodăriilor dotate cu baie/duş a fost de 84,6%, iar a celor dotate cu grup sanitar de 83,3%.
Majoritatea românilor spun că ar trebui să se împrumute dacă le-ar apărea o urgență medicală
Cercetarea INS mai arată că ponderea cea mai mare în numărul total de 7,5 milioane de familii o au cele care au drept cap al gospodăriei un pensionar. Sunt 45,4% astfel de familii sau circa 3,5 milioane în termeni absoluți (și în creștere față de anul anterior).
În privința plăților restante acumulate de familiile din România, cele mai frecvente cazuri – 79,8% – sunt cele cu întreţinerea locuinţei şi cele cu energia electrică (75,0%), arată INS.
În mediul rural, 18,2% dintre familii au specificat că, în anul 2023, a fost cel puțin o situație în care nu au putut achita la timp unele dintre aceste cheltuieli curente importante, mai mult cu circa patru puncte procentuale față de gospodăriile din mediul urban.
Dacă membrii gospodăriilor din mediul urban au avut mai des restanțe la achitarea cheltuielilor de întreținere a locuinței (85,9% dintre gospodării), în mediul rural ponderea cea mai mare la restanțe s-a menționat pentru plata cheltuielilor cu energia electrică (84,3% dintre gospodării).
Fenomenul restanţelor este mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii (17,8%), față de cei fără copii.
Dacă le-ar apărea o urgență financiară (îmbolnăvire, deces) care ar presupune alocarea a peste 2.000 de euro, peste 90% dintre români ar trebui să facă un împrumut pentru a o putea acoperi, mai arată studiul.
Probleme au nu doar persoanele fizice, ci și cei care au mici afaceri.
Mulți dintre români trăiesc într-o stare mai mult sau mai puțin continuă de pericol financiar, arată datele din lucrarea INS.
