Chișinăul anunță că peste 300 de persoane din Republica Moldova au fost instruite şi antrenate în Rusia cum să provoace dezordine în masă, acte de vandalism, să atace forţele de ordine în timpul protestelor şi să genereze alte tulburări pentru a destabiliza ţara, susținuți de campanii masive de dezinformare, coordonate de Moscova.
Poliţia a anunţat că, împreună cu Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, a deconspirat „planurile de destabilizare a Moldovei de către activiştii unui partid declarat neconstituţional” (referire la partidul oligarhului fugar Ilan Şor), ca urmare a unei serii de percheziţii desfăşurate miercuri, 16 octombrie. Percheziţiile au avut loc în mai multe localităţi din nordul, centrul şi sudul ţării.
Dezvăluirile au fost făcute cu trei zile înainte de un alegerile prezidenţiale şi de referendumul pro-UE şi vin în continuarea altor astfel de acţiuni pe care oamenii legii le-au descoperit în ultimii doi ani, în special de la izbucnirea agresiunii ruse în masă din Ucraina.
Au fost făcute în jur de 100 de percheziţii, au fost confiscaţi 1,6 milioane de lei (moldoveneşti), iar patru persoane sunt arestate preventiv, a anunţat şeful Inspectoratului General al Poliţiei, Viorel Cernăuţeanu.
Maia Sandu se menţine detaşat în fruntea preferinţelor electoratului din Republica Moldova. De asemenea, creşte semnificativ şi proporţia alegătorilor indecişi, astfel că, dacă aceştia s-ar hotărî în cele din urmă să voteze pentru ea, există şanse ca actuala şefă a statului să fie realeasă din primul tur de scrutin, arată datele unui sondaj dat publicităţii joi.
Un salt semnificativ a făcut proporţia alegătorilor care spun că vor vota atât la alegerile prezidenţiale, cât şi la referendumul pro-UE care se desfăşoară concomitent (76,3 la sută faţă de 68,3 la sută în septembrie). De asemenea, proporţia celor care spun că ar vota „Da” la referendum este în uşoară creştere în octombrie faţă de luna septembrie (55,1 la sută faţă de 53,8 la sută).
El a explicat că începând din iunie şi până în prezent echipe de câte 20 de persoane erau trimise în Rusia regulat la o bază de odihnă pentru a fi instruite cum să procedeze, ce obiecte şi tactici să folosească pentru a crea tulburări, inclusiv cum să extragă arme de la forţele de ordine în timpul unor proteste care ar fi degenerat. Aceste proteste ar fi urmat să fie organizate fie pentru a contesta scoaterea unor candidaţi din cursa electorală de către Comisia Electorală Centrală, fie pentru pretinsa falsificare a alegerilor.
În total, peste 300 de persoane ar fi primit astfel de „antrenamente” din timpul cărora au fost prezentate imagini.
La rândul său, şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Alexandru Musteaţa, a declarat că oligarhul fugar Ilan Şor, prin intermediul fundaţiei sale din Rusia „Eurasia”, a finanţat deplasarea unor tineri în Serbia şi Bosnia, sub pretextul unor tabere, pentru a fi instruiţi cum să confecţioneze explozibili artizanali, cum să mânuiască drone sau cum să arunce în aer bancomate pentru a crea o atmosferă de panică. Aceste tabere aveau coordonatori străini şi instructori din mai multe ţări care au legătură cu grupurile private de mercenari Wagner şi Ferma.
Scrutinul de duminică este considerat crucial pentru viitorul Republicii Moldova, iar Rusia a fost acuzată în mai multe rânduri de interferenţă şi acţiuni hibride în încercarea de a împiedica direcţia proeuropeană a ţării.
Tocmai de aceea, activiştii şi-ar fi planificat acţiunile de dezordine în masă „în preajma alegerilor prezidenţiale şi a referendumului constituţional”.
„Potrivit declaraţiilor unora din tinerii percheziţionaţi (o mare parte în jurul vârstei de 20 ani – atât băieţi, cât şi fete) care colaborează cu ancheta, aceştia ar fi participat la instruiri într-o pensiune din suburbia Moscovei. Potrivit constatărilor oamenilor legii, în iunie la astfel de instruiri au participat peste 100 tineri, „sub pretextul participării la un program cultural şi turistic”.
Aceştia ar fi fost instruiţi cu privire la „tactici de dezbinare naţională, precum şi destabilizare a ordinii constituţionale, tactici de provocare a organelor de menţinere a ordini publice; utilizarea armelor şi a altor obiecte pentru provocarea daunelor fizice non-letale; psihologia maselor; confruntarea fizică cu forţelor de ordine în timpul protestelor; confecţionarea şi utilizarea articolelor de incendiere şi a explozibilelor artizanale; manevrarea dronelor, cu ataşament special pentru exploziv sau incendiere”.
Totodată, unele persoane au fost selectate pentru antrenamente mai avansate în tabere de gherilă, desfăşurate în Bosnia şi Herţegovina, precum şi Serbia. Majoritatea instruirilor s-au desfăşurat de la începutul lunii septembrie şi până la mijlocul lunii octombrie, a precizat şeful SIS.
În timpul zecilor de percheziţii efectuate de autorităţile moldovene, au fost ridicate şi obiecte destinate organizării dezordinilor în masă: liste cu activişti, pliante, laptopuri, telefoane performante, haine cu diverse inscripţii, semnături electronice care nu aparţin persoanelor percheziţionate, carduri bancare de la băncile Federaţiei Ruse, precum şi tichete de îmbarcare pe avion cu destinaţia Chişinău-Istanbul-Moscova.
„Totodată, au fost ridicate şi probe ale relaţiei membrilor grupului infracţional cu partide afiliate celui declarat neconstituţional – contracte şi legitimaţii ale unui astfel de partid. Suplimentar a fost ridicată ştampila unei organizaţii neguvernamentale, precum şi înscrisuri de ciornă cu măsuri organizatorice ale unei alte astfel de organizaţii”, a precizat poliţia.
Oamenii legii au atenţionat tinerii din Republica Moldova „să evite implicarea în acţiuni care depăşesc cadrul legal al unui protest paşnic şi care ar putea degenera în dezordini în masă”, avertizând că astfel de acţiuni se pedepsesc „cu până la 8 ani închisoare”.
Apel din SUA pentru blocarea dezinformării pe rețelele sociale
Rețelele sociale sunt principalul spațiu de dezinformare. Telegram a suspendat recent canalul lui Ilan Șor.
Șor a răspuns pe X, singura platformă majoră care nu l-a blocat, calificându-i pe susținătorii președintei Sandu din Occident drept „păpușari tot mai totalitari”.

Rolul rețelelor sociale în răspândirea dezinformării a generat o alarmă tot mai mare la Washington și a determinat apeluri către companii precum Meta, proprietara Facebook și Instagram, să facă mai mult pentru a controla dezinformarea în Moldova.
Senatorul Benjamin L. Cardin, președintele democrat al Comisiei pentru relații externe, a trimis săptămâna trecută scrisori directorilor Meta și Alphabet, proprietarul Google și YouTube, îndemnându-i să-și pună în aplicare politicile împotriva dezinformării și incitării.
Partenerii Moldovei și „cei care contribuie la moderarea părților cheie ale spațiului informațional al Moldovei” trebuie să „împiedice influența străină malignă să intervină în una dintre cele mai importante alegeri pe care moldovenii le vor face vreodată”, a scris Cardin.
Meta a declarat că a eliminat șapte conturi, un grup și 23 de pagini pe Facebook și alte 20 de conturi pe Instagram pe care compania le-a legat de „comportamentul neautentic coordonat”.
Presa internațională acordă atenție maximă alegerilor din Moldova
Marile publicații internaționale precum New York Times sau Politico se uită cu atenție la alegerile prezidențiale și referendumul pro-european de duminică din Republica Moldova, observând eforturile majore făcute de Rusia și de aliații ei pentru a influența rezultatele.
Cetățenii Republicii Moldova votează duminică în primul tur al alegerilor prezidențiale și în cadrul unui referendum pentru aderarea la UE, un moment care ar putea consolida direcția pro-europeană sau ar putea redirecționa țara înapoi pe orbita Rusiei, scrie publicația pe teme europene Politico.
O victorie a guvernului pro-occidental ar fi o lovitură pentru influența Moscovei în regiune, dar ar crește, de asemenea, presiunea asupra Bruxelles-ului pentru a continua procesul de aderare, în ciuda preocupărilor practice serioase.
Chiar oficialii de la Chișinău au atras atenția asupra importanței votului. „Aceasta este o decizie istorică pentru noi, poate cea mai importantă de când am obținut independența față de Uniunea Sovietică”, a declarat Cristina Gherasimov, viceprim-ministră a Republicii Moldova și responsabilă cu integrarea, într-un interviu acordat Politico.
„Pentru noi, aderarea la UE este o chestiune existențială. Este singura modalitate de a ne consolida democrația. Nu există un plan B – Rusia și viitorul pe care îl dorește pentru noi nu reprezintă o alternativă”, a spus ea.
Drumul Chișinăului spre UE a devenit mai clar în ultimii ani, în contextul războiului din Ucraina, care face ravagii chiar peste graniță. Dar asta nu înseamnă că lucrurile sunt simple.
Mesaj așteptat de la Consiliul European
Oficialii moldoveni au avertizat că serviciile secrete ruse încearcă în mod activ să perturbe referendumul și alegerile prezidențiale în care actuala președintă Maia Sandu este favorită.
„Vedem instrumentele hibride clasice pe care Rusia le folosește pentru a influența alegerile, dar amploarea este cu adevărat fără precedent”, a declarat Gherasimov. „Vedem atacuri hibride asupra instituțiilor publice responsabile de servicii critice, precum oficiul poștal și aeroportul. Vedem cumpărare de voturi. Asistăm la utilizarea partidelor politice locale corupte – acestea primesc bani pentru a destabiliza situația de pe teren”, a subliniat ea.

Oficialii poliției moldovene au declarat pentru Politico la începutul acestei luni că peste 15 milioane de dolari din fonduri rusești au fost direcționate în conturile bancare a 130.000 de cetățeni moldoveni în perioada premergătoare alegerilor.
Guvernul pro-european al lui Sandu se confruntă și cu opoziția unor partide pro-ruse, iar UE l-a sancționat deja pe Ilan Șor, oligarhul acuzat că lucrează în numele Kremlinului.
Blocul comunitar a intervenit, de asemenea, pentru a sprijini Moldova prin desfășurarea unei misiuni civile de consiliere menită să contribuie la lupta împotriva dezinformării și a influenței ascunse.
Mai mult, un proiect de declarație care urmează să fie adoptat de liderii UE la Consiliul European de joi condamnă „manipularea persistentă a informațiilor străine și interferența Rusiei care încearcă să submineze alegerile democratice și alegerea poporului moldovean pentru un viitor european prosper, stabil și pașnic”, scrie Politico.
Kremlinul a declarat luni că „respinge categoric” acuzațiile de ingerință în Republica Moldova și a acuzat guvernul moldovean că pune botniță susținătorilor Rusiei.
Un război de zeci de ani între Est și Vest
Votul de duminică reprezintă punctul culminant al unui război de zeci de ani între Est și Vest cu privire la direcția Moldovei, scrie și New York Times.
Fiecare parte a investit masiv în influențarea rezultatului. Însă în timp ce Uniunea Europeană a făcut acest lucru în mod deschis, sprijinind economia și guvernul Moldovei, Rusia a încercat să mențină țara pe orbita sa prin finanțarea ascunsă a activităților antiguvernamentale și prin ceea ce oficialii și companiile de tehnologie descriu drept o amplă campanie de dezinformare, observă cotidianul american.
Președinta pro-occidentală în exercițiu, Maia Sandu, este favorită să câștige cursa prezidențială, în ciuda dezamăgirii generalizate cu privire la bilanțul său economic, scrie New York Times.
Referendumul, însă, este mai incert. Cel puțin o treime dintre persoanele înscrise pe listele electorale vor trebui să voteze pentru ca rezultatele să fie valide – o provocare, având în vedere că atât de multe persoane au emigrat din Moldova în ultimii ani pentru a lucra în străinătate.
Incertitudinea cu privire la rezultat i-a mobilizat pe susținătorii și oponenții integrării europene. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a vizitat săptămâna trecută Chișinăul, unde a îndemnat oamenii să voteze, fără a preciza însă în ce sens, și a promis un pachet de sprijin economic în valoare de aproape 2 miliarde de
Strategia Moscovei
Rezistența la ideea integrării europene este puternică în unele zone, în special în rândul vorbitorilor de limbă rusă mai în vârstă din regiunile de lângă granița cu Ucraina, scrie New York Times.
Moscova a depus eforturi susținute pentru a amplifica astfel de îngrijorări, susținând că Europa înseamnă ruină economică și un atac asupra valorilor tradiționale.
Campania rusă s-a concentrat pe răspândirea temerii că un vot clar în favoarea aderării într-o zi la Uniunea Europeană, o posibilitate care este încă la mulți ani distanță, ar arunca țara în război, așa cum s-a întâmplat în Ucraina, și ar distruge familiile moldovenești, permițând Bruxelles-ului să spele pe creier copiii pentru a deveni homosexuali sau transsexuali.
Denunțarea Europei ca o „Gayropa” degenerată a fost mult timp un element fix al propagandei ruse și a găsit deschidere în unele țări foste sovietice, scrie New York Times.
La o întâlnire luna trecută la Moscova cu doi politicieni moldoveni apropiați de Șor, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a avertizat că moldovenii trebuie să oprească integrarea cu Europa înainte ca „ei să vină să ia copiii pentru a-i reface: băieții în fete și fetele în băieți”.
În cazul în care votul de duminică menține Moldova pe actuala cale pro-europeană, a spus ea, „va fi prea târziu”.