Aflat la Reuniunea informală a liderilor Uniunii Europene pe teme de apărare, de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a susținut declarații de presă și a răspuns la întrebările ziariștilor, inclusiv la cele întrebate despre legitimitatea prelungirii mandatului său, expirat în decembrie 2024.
Declarația de presă ș președintelui:
„Mă aflu la Bruxelles pentru a participa la o reuniunea informală a liderilor europeni despre apărare. Vom discuta despre capabilități militare, industria de apărare, parteneriate în domeniul securității.
Nu va lipsi abordarea legăturii transatlantice, în contextul noii administrații.
Ne propunem să contribuim la fundamentarea deciziilor importante din acest an.
Vom pregăti un ghidaj cu privire la pregătirea Cartei Albe a Apărării.
Este clar că pentru a ne consolida reziliența strategică, pentru a deveni mai eficienți ca uniune și actori globali, Europa trebuie să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria sa apărare. Acest obiectiv nu poate fi realizat fără o finanțare adecvată, ceea ce înseamnă și folosirea eficientă a instrumentelor de care dispunem deja, adaptarea sau crearea unor noi instrumente.
Avem nevoie de investiții substanțiale pentru refacerea stocurilor de armament, respectiv consolidarea bazei industriale și tehnologice de apărare.
Investițiile mai mari în apărare trebuie privite într-un spectru mai amplu, din perspectiva României.
Toate aceste aspecte au la bază princpiul asigurării unei complementarități și coerențe între UE și NATO, care rămâne fundamentul organizației transatlantice.
România, la graniță cu războiul rus, înțelege în profunzime această necesitate. Un parteneriat transatlantic solid este esențial pentru securitatea și prosperitatea europeană, pentru că ceea ce se întâmplă pe cele două maluri ale Atlanticului rămâne profund interconectat.
Răspunsuri la întrebări:
Î: Există voci din mediul politic care contestă prelungirea mandatului și vă cer demisia. Ce le răspundeți?
R: Cred că este o temă vehiculată din motive populiste și electoraliste pentru că funcționăm după Constituție și atunci când am fost ales, peste 6 milioane de români mi-au dat votul ca să fac lucrurile ca la carte, iar cartea este Constituția și scrie foarte clar că trebuie să stau până predau mandatul noului președinte ales. Și nu cred că despre asta trebuie să vorbim. Eu oricum peste puține luni plec.
Ce am făcut îmi asum. Acum ne pregătim pentru alegeri. Românii trebuie să aleagă un președinte, asta e tema pe care trebuie să o discutăm. Nu văd util să vorbim dacă trebuia să stau sau nu trebuia să stau.
Candidații să poftească în față (…) acestea sunt temele care după părerea mea sunt importante și ar fi util să ne concentrăm pe acestea. Sigur, sunt și alte teme de actualitate: Bugetul, trebuie să avem cât mai repede (…)
Î: Comisia de la Veneția a publicat raportul privind anularea alegerilor din România și a remarcat că măsura trebuia luată doar în condiții extraordinare. Au fost destule informații pentru a anula alegerilor? Ce le transmiteți oamenilor care se simt nedreptățiți?
R: Este foarte important să vedem cum s-a ajuns aici. În Constituție, CCR validează sau invalidează alegerile prezidențiale. Aud voci în publicul nostru că trebuie să vină cineva să explice ce s-a întâmplat: Scrie în motivația CCR care a venit cu decizia. Acolo putem să vedem de ce s-a luat decizia.
Comisia a venit cu un document în care face în esență niște propuneri despre cum ar trebui făcut dacă cumva s-ar mai întâmpla ceva similar, eu personal sper să nu se mai întâmple. Parlamentul să vadă dacă sunt oportune anumite modificări legislative.
Foarte multă lume se simte, poate nu nedreptățită, dar enervată că alegerile nu au avut un rezultat.
Acum este cu atât mai important să ne pregătim instituțiile abilitate pentru alegerile din luna mai.
Î: Premierul a vorbit de daune fără precedent pentru furtul tezaurului în Olanda. Ați avut discuții?
R: Acest furt este o tragedie pentru noi și eu am fost imediat de atunci în contact cu premierul olandez care m-a asigurat că Olanda va face tot ce este necesar pentru a descoperi ce s-a întâmplat și pentru a recupera pentru noi aceste piese care sunt de o valoare inestimabilă, simboluri naționale.
Au fost găsite persoane suspecte, poliția olandeză continuă… Dar trebuie să vedem cum s-a ajuns în această situație, dacă la noi a fost respectată toată legislația, dacă partea olandeză și-a făcut treaba. Este nu doar o tragedie, este un scandal.
Î: Se discută atât despre creșterea cheltuielilor de apărare cerute de Donald Trump. Se discută și despre definirea mai clară despre ce înseamnă apărarea UE. Cum vor avansa discuțiile și care va fi locul României?
R: Este bună și o astfel de întâlnire informală, pentru că trebuie să ajungem la niște puncte comune și o abordare comună.
Poziția României este clară, noi credem că trebuie crescute cheltuielile pentru apărare, România a dat un exemplu bun, am ajuns la 2,5% din PIB. Trebuie să mergem spre o standardizare, să nu avem zeci de tipuri de armament.
Este nevoie de o finanțare suplimentară comună, cum se poate realiza asta rămâne deschis, unii propun să rămână anumite cheltuieli în fonduri comune, alții să-și plătească singuri apărarea. Trebuie să vedem cum să standardizăm dacă vrem o apărare comună europeană mult mai solidă.