Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) analizează candidatura lui Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general NATO și arată că, practic, românul nu ar avea nicio șansă și, mai mult el nu face decât să amâne decizia. FAZ scrie și că, anul trecut, Iohannis ar fi sperat să obțină funcția de președinte al Comisiei Europene.
Candidatura preşedintelui României, Klaus Iohannis, la funcţia de secretar general al NATO a fost întâmpinată cu încruntări în cercuri largi ale Alianţei.
Până acum, şeful guvernului olandez Mark Rutte era considerat favorit pentru postul de secretar general al NATO, dar acum candidează şi preşedintele României, Klaus Iohannis. Nu are nicio şansă, dar candidatura amână o decizie, arată sursa ciotată.
„Divizează Alianţa într-un moment în care nu ne putem permite acest lucru”, a declarat un diplomat pentru FAZ.
Iohannis şi-a anunţat, marţi seară, candidatura pentru acest post într-o conferinţă de presă convocată special la Bucureşti.
„România este un pilon de stabilitate şi securitate în regiune şi a venit momentul să îşi asume o responsabilitate şi mai mare în cadrul conducerii euro-atlantice”, a anunţat şeful statului român şi pe platforma X.
De asemenea, el a subliniat că România, ca ţară riverană Mării Negre şi aflată în imediata vecinătate a Ucrainei, are o înţelegere profundă a situaţiei de securitate din regiune, menţionează cotidianul german.
Se agață de țările aflate pe flancul estic
La Bruxelles se consideră că, după ce Statele Unite, Germania, Franţa şi Marea Britanie l-au susţinut deja, în urmă cu trei săptămâni, pe actualul premier olandez Mark Rutte, Iohannis nu are „nicio şansă”.
Românul îşi lansase candidatura în acelaşi timp pe plan intern, dar diplomaţii sperau că şi-o va retrage rapid. Două treimi din cele 32 de state membre şi-au semnalat sprijinul pentru Rutte.
Iohannis, în schimb, poate face curte ţărilor de pe flancul estic, care nu s-au angajat încă şi care doresc un candidat din rândurile lor, scrie cotidianul german într-un articol semnat de corespondenţii săi de la Bruxelles şi de la Viena, care se ocupă de UE, NATO şi ţările Benelux, respectiv de ţările din sud-estul Europei.