Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a decis să majoreze cu 25 la sută salariile angajaţilor din familia ocupaţională „Justiţie”, adică magistraţii şi grefierii, potrivit portalului ÎCCJ.
Decizia a fost luată într-un proces deschis la Tribunalul Vâlcea şi Tribunalul Bucureşti de mai mulţi grefieri. Ei au solicitat banii retroactiv de la 1 ianuarie 2018.
“Admite, în parte, sesizările conexate formulate de Tribunalul Vâlcea – Secţia I civilă, în dosarul nr. 414/90/2024 şi de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 5224/3/2024, nr. 7582/3/2024 şi nr. 4204/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. (…) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază, respectiv al indemnizaţiilor de încadrare din cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Justiţie”, stabilite prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, se majorează, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, iar angajatorii nu au acordat deja această majorare. Respinge, în rest, sesizările conexate, ca inadmisibile. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. (…). Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2024”, este decizia ÎCCJ.
Majorarea salarială – prin creşterea VRS (valoarea de referinţă sectorială, un indice prin care se calculează salariile magistraţilor şi personalului auxiliar din justiţie) cu 25 % de la 605,225 lei la 756 de lei vine după ce anul trecut personalul din justiţie a obţinut majorarea VRS de la 484 lei la 605 lei.
Doar majorarea de anul trecut cu 25 % de la VRS de 486 de lei la VRS de 605 lei a însemnat pentru Guvern o povară bugetară de aproape un milliard de euro. Ministerul Finanțelor a anunţat că vrea să eșaloneze până în 2029 plata salariilor judecătorilor și procurorilor, după cum G4Media.ro a arătat aici.
Pentru plata acestor bani, în decembrie 2023, guvernul a aprobat virarea a 1,15 miliarde de lei (peste 200.000 de milioane de euro) din Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului pentru plata salariilor restante din Justiție, adică a majorărilor obținute în instanță de magistrați și alți angajați din sistem, precum și de salariații din Ministerul Justiției. Ministrul Justiției Alina Gorghiu a solicitat însă 3,7 miliarde de lei (peste 700 de milioane de euro) din Fondul de Rezervă, pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților obținute în instanțe.
Pe 21 iunie 2024, Guvernul Ciolacu a mai acordat alte aproape 120 de milioane de euro pentru restanţele salariale ale magistraţilor şi personalului auxiliar din justiţie.
Pretenţiile financiare ale altor bugetari, respinse
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins însă solicitările financiare ale altor bugetari. Spre exemplu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că indemnizaţia de hrană nu trebuie inclusă în baza de calcul a indemnizaţiei de concediu de odihnă a personalului contractual plătit din fonduri publice şi a funcţionarilor publici.
De asemenea, Înalta Curte a respins solicitările unor profesori care au dat în judecată o școală gimnazială și au solicitat, pe lângă concediul primit pentru salariul de bază, și concediu plătit pentru activitatea prestată în regim de plată cu ora.
Comunicatul ÎCCJ:
Înalta Curte face următoarele precizări cu privire la modul în care a fost reflectată în presă soluția pronunțată de instanța supremă, completul pentru
dezlegarea unei chestiuni de drept, în sensul că prin Decizia nr. 43 din data de 16 septembrie 2024 s-ar fi majorat cu 25% salariile judecătorilor:
Nu doar că nu este vorba despre acordarea vreunei majorări, dar soluția pronunțată este menită tocmai să elimine posibilitatea acordării în cadrul familiei ocupaţionale ,,Justiţie”, prin hotărâri judecătoreşti, a unor majorări salariale suplimentare derivate din aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea cadru nr.153/2017 față de cele deja acordate prin ordine administrative.
Practic, sunt create doar premisele verificării de către instanţele
judecătoreşti învestite cu litigii circumscrise chestiunii de drept dezlegate, a manierei de interpretare şi aplicare de către angajatori a dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea cadru nr.153/2017 şi este validată practica ordonatorilor de credite care au procedat deja, în aplicarea etapizată a legii menţionate, la acordarea acestor majorări salariale care au compensat efectele trecerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a contribuţiilor sociale de la angajatori la angajaţi.
Raportul votat în unanimitate arată că este incontestabil că există ordonatori de credite/angajatori ai diferitelor categorii profesionale din cadrul familiei ocupaționale „Justiție” care au acordat deja majorarea salarială vizată, majorare care produce același efect al creșterii cu 25% a cuantumului brut al indemnizațiilor de încadrare ori al salariilor de bază, indiferent dacă se aplică acestor componente salariale compuse prin înmulțirea coeficientului de multiplicare variabil cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, ori dacă se aplică unității de valoare referință sectorială de 605,225 lei din compunerea
indemnizațiilor de încadrare ori a salariilor de bază, nefiind posibilă acordarea
majorării în ambele variante întrucât s-a produce o dublă majorare.
Prin urmare, majorarea nu poate fi aplicată, simultan ori succesiv în ambele
variante, adică atât unității de valoare de referință sectorială de sine stătător, cât
și indemnizației de încadrare ori salariului de bază din compunerea cărora aceasta
face parte, întrucât s-ar produce o dublă majorare.
Urmare a soluției pronunțate, rolul instanțelor de trimitere este acela de a
verifica în ce măsură, până la soluționarea litigiilor, s-a procedat la majorarea cu
25% a cuantumului brut al indemnizațiior de încadrare, respectiv al salariilor de
bază constituite cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, majorare
prevăzută de dispoziția legală a cărei interpretare se solicită, ceea ce face ca
aplicarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, în maniera
interpretată prin decizie, să se realizeze doar în măsura în care angajatorii nu au
acordat deja această majorare.
Toate aceste aspecte vor fi detaliate pe larg în considerentele deciziei care
urmează a fi publicată în Monitorul Oficial, Partea I, dezlegarea dată problemelor
de drept fiind obligatorie de la data publicării deciziei, în condițiile art. 521 alin.
(3) Cod procedură civilă.
