Declarațiile fornăitoare ale politicienilor de la putere care încearcă să ne convingă, mai ales acum în campanie electorală, că trăim bine, sunt contrazise total de un studiu al Oficiului European pentru Statistică (Eurostat) care românii sunt printre europenii care muncesc cel mai mult din UE, iar salariile sunt cele mai mici.
Datale Eurostat indică faptul că, în medie, în anul 2023, durata obişnuită a programului de lucru săptămânal al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani din Uniunea Europeană a fost de 36,1 ore. Există însă diferenţe între state nu doar în ceea ce priveşte numărul de ore lucrate, ci şi în privinţa salariilor.
Românii sunt, potrivit acestui raport, printre cei mai harnici angajați din Europa, pentru că diferenţa dintre noi şi angajaţii din Grecia, care se situează pe primul loc, este una nesemnificativă: 39,5 ore de muncă pe săptămână românii şi 39,8 ore pe săptămână grecii.
Din păcate, salariile românilor nu reflectă deloc aceast lucru, România fiind printre ţările membre cu salariu minim mult sub 1000 de euro, alături de Cipru, Polonia, Portugalia, Malta, Lituania, Grecia, Croația, Estonia, Cehia, Slovacia, Letonia, Ungaria, România și Bulgaria. Salariile minime naționale au variat de la 477 euro/lună în Bulgaria la 1.000 euro/lună în Cipru.
În România, din 2024, valoarea salariului minim brut este de 3.300 lei/lună, adică aproximativ 660 euro/lună, sub nivelul celui din Ungaria, de 710 euro/lună, respectiv ale celor din Cehia și Slovacia, de câte 750 euro/lună. Practic, ne aflăm pe penultimul loc, înaintea Bulgariei, cu cel mai mic salariu, dacă ne comparam cu ţările în care venitul minin este până în 1000 de euro.
Dacă, însă, facem comparaţie cu Olanda, unde angajaţii muncesc doar 32 de ore pe săptămână, Germania, cu 34 de ore, sau Austria, cu 33,5 ore muncite săptămânal, dar cu salarii minime peste 1500 de euro, distanţa este şi mai mare.
Revenind la raportul Eurostat, cel mai mare număr de ore lucrate într-o săptămână s-a înregistrat în Grecia (39,8 ore), România (39,5 ore), Polonia (39,3 ore) şi Bulgaria (39 ore), iar cel mai mic în Ţările de Jos (32,2 ore), urmate de Austria (33,6 ore) şi Germania (34 ore).
În 2023, activităţile economice din UE unde s-a înregistrat cea mai lungă săptămână de muncă au fost: agricultură, silvicultură şi pescuit (41,5 ore), minerit şi activităţi extractive (39,1 ore) şi construcţii (38,9 ore), iar cea mai scurtă săptămână de muncă se înregistra în activităţile în care angajatorii sunt gospodării (26,7 ore), educaţie (31,9 ore), arte, divertisment şi activităţi recreative.
