Ungaria riscă să piardă 1 miliard de euro de la Comisia Europeană, bani care au fost blocaţi din cauza încălcării principiului statului de drept, au declarat pentru Politico mai mulţi oficiali care cunosc procedurile.
Comisia Europeană a alocat peste 16 miliarde de euro sub formă de subvenţii pentru regiunile mai sărace, precum şi ajutoare economice post-Covid pentru stimularea creşterii economice. Aceste măsuri fac parte dintr-o strategie de a-l presa pe premierul conservator Viktor Orban să revină asupra modificărilor sale legislative considerate pe scară largă drept antidemocratice.
Dacă Ungaria nu va putea pune în aplicare 17 măsuri şi nu va obţine aprobarea Comisiei Europene până la 31 decembrie – dar numai această etapă durează în mod normal luni de zile – 1 miliard de euro din fondurile UE destinate regiunilor mai sărace vor dispărea definitiv.
Ultima tentativă a Budapestei de evita pierderea banilor a eșuat
Eforturile de până acum de a evita acest scenariu nu au dat rezultate. Comisarul pentru buget, Piotr Serafin, a declarat că demersurile Ungariei pentru deblocarea finanţării, după o întâlnire avută marţi cu János Bóka, ministrul afacerilor europene al Ungariei, „nu sunt chiar ceea ce spera” Comisia Europeană.
Printre reformele pe care Ungaria trebuie să le finalizeze pentru a convinge UE să deblocheze finanţarea se numără modificări ale legislaţiei sale anticorupţie şi privind conflictele de interese.
În conformitate cu normele UE, orice ţară are la dispoziţie doi ani pentru a solicita rambursarea fondurilor care au fost reţinute de Comisie. Ungaria riscă să piardă definitiv o parte din fondurile regionale din bugetul pentru 2022, în valoare de peste 1 miliard de euro.
„Sunt mulţi bani pentru orice ţară, dar mai ales pentru Ungaria”, a declarat un diplomat UE sub acoperirea anonimatului.
Posibila tăiere a fondurilor vine într-un moment dificil pentru Orban, care îşi va încheia în curând mandatul de şase luni în caliate de şef al preşedinţiei rotative a Consiliului UE, rol care îi permite să stabilească agenda şi să prezideze reuniunile de la Bruxelles.
Aflat în relaţii permanent tensionate cu Comisia Europeană din cauza politicilor suveraniste promovate de guvernul ungar, premierul Viktor Orban şi-a iritat încă şi mai mult unii omologi europeni printr-o „misiune de pace” autoproclamată care l-a condus în iulie la Moscova, unde s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin, vizită de care Bruxelles-ul s-a delimitat.
Din rău în mai rău
Economia maghiară merge din recesiune în recesiune, situaţie agravată şi de faptul că Ungariei i-a fost redus semnificativ accesul la fonduri europene din cauza unor direcţii din politica internă pe care Comisia Europeană le percepe ca erodând statul de drept. Ţara este în continuare în UE, dar, într-o anumită privinţă, se separă vizibil nu de Uniune ca întreg, ci de Europa de Est.
Este vorba despre forint, cea mai instabilă verigă din economia maghiară. Când sunt probleme, moneda tinde să se deprecieze şi aşa face din septembrie. Şi se depreciază în raport cu leul, cu zlotul, cu coroana cehă, cu euro, cu dolarul şi chiar cu lira turcească. Picajul forintului se produce în paralel cu prăbuşirea rublei ruseşti. Faţă de zlotul Poloniei, forintul a stabilit un nou minim istoric, după cum a remarcat Portfolio.hu, un popular site de ştiri şi analize economice şi financiare din Ungaria.
Faţă de leu, moneda maghiară este la cel mai scăzut nivel al ultimilor doi ani. În faţa lirei turceşti, forintul a pierdut 9% în ultimul trimestru. După criza financiară mondială, când pieţele emergente erau cuprinse de haos, instabilitatea forintului aproape că a adus o criză valutară la graniţele României, în condiţiile în care tendinţa atunci era ca investitorii să trateze activele est-europene la grămadă. Contextul în care forintul se depreciază este cel al reintrării economiei în recesiune. Din ultimele nouă trimestre, economia maghiară a reuşit să crească în doar trei.
În trimestrul trei, toate sectoarele productive, în afară de servicii, au contribuit la declin. Agricultura a avut de suferit din cauza secetei, industria a dat rateuri deoarece are ca nucleu industria auto, consumul a fost slab, iar exporturile au scăzut. Industria manufacturieră este în recesiune de patru trimestre. Construcţiile au intrat în recesiune mai târziu. Lipsa de bani la buget a afectat activitatea economică din sectorul public. Cererea externă şi internă slabă şi încrederea redusă a gospodăriilor şi companiilor au descurajat investiţiile private. Guvernul a promis că economia îşi revine şi că reporneşte investiţiile mari, însă şocuri mai mari sau mai mici repetate împing economia în jos. Incertitudinile din exterior cresc, ceea ce face ca perspectivele să nu fie deloc bune.
Pe măsură ce economia maghiară se adânceşte în criză, guvernul Ungariei aprofundează relaţiile cu Rusia. Luna decembrie a început pentru maghiari cu asigurări date de ministrul lor de externe Péter Szijjártó că guvernul său lucrează cu Rusia la o soluţie care să permită evitarea sancţiunilor americane. El a spus aceste lucruri de la Moscova şi s-a referit la sancţiunile impuse Gazprombank, vehiculul financiar prin care clienţii europeni ai Gazprom, monopolul rus al exporturilor de gaze, şi ai altor companii energetice ruse efectuează plăţi Rusiei pentru energia cumpărată de la ea. Szijjártó a avertizat că liderii europeni „au ratat marea oportunitate“ de a-şi schimba strategia „sortită eşecului“ în privinţa Ucrainei şi că ar trebui să se concentreze pe eforturile de pace în contextul actual, în care pericolul escaladării creşte.
De când Rusia a pornit război contra Ucrainei, Ungaria nu a redus achiziţiile de materii prime ruseşti, ci le-a majorat drastic, chiar dacă la nivel de mesaj spune că îşi diversifică sursele de energie. Szijjártó spune că de fapt Ungaria îşi protejează sursele de energie continuând cooperarea cu Rusia şi că nu există o alternativă bună la gazele ruse.
El a lăudat politica de neutralitate economică a Ungariei care-i permite ţării să facă comerţ cu parteneri din Vest şi din Est. Deprecierea rublei din ultimele zile este pusă în context cu sancţionarea Gazprombank. Cu toată energia primită de la Rusia, Ungaria a avut de mai multe ori în ultimele săptămâni cele mai mari preţuri ale electricităţii din UE.