România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro, este concluzia Comisiei Europene, în urma evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă.
✑ Comisia Europeană a luat în considerare factorii relevanţi suplimentari pentru convergenţa şi integrarea economică, se arată într-un comunicat publicat, miercuri, de Executivul comunitar.
Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2024, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro. Acestea sunt cele şase state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.
Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel, România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.
În raportul Comisiei Europene se arată că aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Documentul se bazează pe criteriile de convergenţă, denumite uneori şi „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din TFUE. Printre aceste criterii de convergenţă se numără stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.
Concluzia raportului este că statele-membre pe care le vizează prezintă rezultate eterogene în ceea ce priveşte convergenţa nominală. În prezent, niciunul dintre aceste state nu îndeplineşte toate criteriile de aderare la zona euro. Bulgaria este singura ţară care îndeplineşte toate criteriile, cu excepţia unuia, şi a cărei legislaţie naţională poate fi considerată compatibilă cu normele uniunii economice şi monetare.
Potrivit concluziilor raportului, Suedia îndeplineşte criteriul privind stabilitatea preţurilor. Bulgaria şi Suedia îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, iar pe baza raportului Comisiei din 19 iunie, întocmit în temeiul articolului 126 alineatul (3), se preconizează că Cehia va îndeplini la rândul său acest criteriu.
De asemenea, Bulgaria, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul privind ratele dobânzilor pe termen lung, iar Bulgaria îndeplineşte criteriul privind cursul de schimb.
Niciunul dintre celelalte state-membre nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II), fiind necesară o participare de minimum doi ani la mecanism, fără tensiuni monetare grave, înainte de aderarea la zona euro.
Haos politic și corupție instituționalizată
Partidul de centru-dreapta GERB a câștigat ultimele alegeri din Bulgaria, dar nimeni, cu atât mai puțin liderul veteran al partidului, Boyko Borisov, nu deschide șampania.
Deși a câștigat alegerile parlamentare din 9 iunie cu aproape 25 % din voturi, sprijinul pentru partidul lui Borisov este în scădere. Acuzat frecvent de corupție și clientelism, GERB a obținut doar 530 000 de voturi, cea mai slabă performanță electorală din istoria sa.
În prezent, GERB are 68 de deputați în parlamentul unicameral de 240 de locuri al Bulgariei, Adunarea Națională, cu unul mai puțin decât în parlamentul precedent și departe de cele 100 de locuri pe care le deținea în anii săi de glorie. GERB este, de asemenea, departe de cele 80 de locuri necesare pentru a bloca modificările constituționale sau pentru a exercita dreptul de veto asupra numirilor-cheie.
Borisov se află acum într-o situație precară. El s-a exclus deja din postura de candidat la funcția de prim-ministru, declarând că dorește să „calmeze posibilitatea negocierilor”. Totuși, poziția sa nu este motivată de caritate, ci este doar o expresie a faptului dur că majoritatea partidelor importante au declarat că nu vor susține un guvern condus de Borisov.
Politicianul în vârstă de 65 de ani, care a fost prim-ministru de trei ori din 2009, a fost cel mai proeminent și influent politician bulgar din ultimul deceniu și jumătate. Deși nu este deosebit de popular în rândul bulgarilor, Borisov a făcut întotdeauna suficient pentru a-și menține partidul la putere.
Populist, el este un intermediar politic abil la Sofia și Bruxelles, împărțind bani și putere în măsura în care a fost acuzat că a acaparat instituțiile de stat din Bulgaria. Înainte de a ajunge la putere, Borisov a fost un înalt oficial al poliției, apărând în mod regulat la televizor pentru a se ocupa de băieții răi – în ciuda acuzațiilor că a avut legături cu bandele de stradă în anii 1990.
Sub conducerea lui Borisov, corupția rămâne omniprezentă și adânc înrădăcinată, societatea fiind la mila influenței oligarhilor puternici și a Kremlinului.
Problema acum – și aceasta nu este o problemă nouă – este că GERB are un mandat de la președintele țării pentru a forma un guvern. Aceste negocieri sunt deja în curs de desfășurare, iar partidul încearcă să formeze un „cabinet de experți”, cu miniștri-cheie și un prim-ministru din partea GERB, dar nu Borisov însuși.
O alegere evidentă pentru GERB ar fi o alianță cu Mișcarea liberală pentru drepturi și libertăți (DPS), care reprezintă în mod tradițional populațiile de etnie turcă și musulmană din Bulgaria. DPS a devenit al doilea partid ca mărime din parlament, cu un număr record de 47 de locuri, și are mai multă greutate politică decât oricând, ceea ce îl face indispensabil pentru GERB.
Cele două partide nu au diferențe ideologice semnificative și au lucrat împreună în ultimii ani, contestând coaliția reformistă Noi continuăm schimbarea-Bulgaria democratică (PP-DB) și făcând promisiuni comune în fața alegătorilor.
Noul co-lider al partidului, Delyan Peevski, un magnat media controversat acuzat de corupție și trafic de influență, și-a aruncat deja pălăria în ring, chiar înainte de anunțarea rezultatelor finale ale alegerilor. „Domnule Borisov, aștept o invitație din partea dumneavoastră și a tuturor liderilor euro-atlantici pentru a începe o conversație despre viitorul Patriei noastre”, a declarat Peevski pe 11 iunie.
Pentru principalele partide politice din Bulgaria, o alianță între GERB și DPS este o afacere încheiată. „Ai o întâlnire cu Boyko Borisov și te întâlnești cu Delyan Peevski”, a glumit recent fostul prim-ministru Nikolay Denkov.
Cu toate acestea, Borisov se ferește de DPS și de Peevski. Pentru mulți bulgari, DPS este văzut ca un instrument politic al mafiei, fondatorul său, Ahmed Dogan, fiind acuzat că a fost agent al poliției secrete comuniste.
Aceste suspiciuni s-au adâncit atunci când Peevski, cel mai puternic oligarh din țară, a devenit liderul partidului în acest an. Chiar dacă Peevski ar fi un apropiat al lui Borisov, liderul DPS este considerat un partener de pat prea toxic din cauza acuzațiilor repetate de corupție împotriva sa, care au dus la sancțiuni din partea SUA și a Marii Britanii.
Fostul premier bulgar îl denunță pe puternicul oligarh Peevski drept „cel mai mare rău” al țării
Dar cerșetorii nu pot alege, iar criticii lui Borisov spun că acesta a ars prea multe poduri. La alegerile din 9 iunie, coaliția PP-DB a pierdut mai mult de jumătate din votanții săi și are acum 39 de locuri în parlament. Unii dintre liderii partidului au legat această implozie de ultimul guvern condus de PP-DB sub conducerea prim-ministrului Denkov, care a avut sprijinul GERB.
Ruperea acestui ultim guvern a dus la o răceală între GERB și PP-DB, Borisov acuzând PP-DB că a fost nevoit să convoace alegeri anticipate, iar PP-DB acuzându-l pe Borisov, spunând că acesta dorea să le reducă influența și că nu le mai satisfăcea cererile de reformă.
Ca urmare, PP-DB a declarat că nu va colabora cu GERB pentru a forma un nou guvern. Al patrulea clasat în alegeri, partidul pro-rus Revival, cu 38 de locuri, a declarat, de asemenea, că va rămâne în opoziție.
Pentru moment, Bulgaria este condusă de un guvern interimar. Dacă GERB nu reușește să formeze un guvern, atunci partidul de pe locul doi, DPS, va primi un mandat din partea președintelui. În ultimii ani, au existat guverne formate la al doilea sau al treilea mandat.
Borisov a mai izolat politic de la alegerile din aprilie 2021, când a pierdut postul de prim-ministru. Dar opțiunile sale par acum mai limitate ca niciodată. Dacă nu poate forma un guvern, ar trebui să convoace din nou alegeri anticipate, iar acestea ar fi cele de-a șaptea din Bulgaria în ultimii trei ani.
