Zeci de companii, atât de stat, cât și private din sectorul energetic au primit o scrisoare din partea ministrului Energiei, Sebastian Burduja, care vorbește despre „patriotism energetic” și „apărarea legitimă” a intereselor României, dând exemplu abordarea lui Donald Trump și cerând, printre altele, propuneri de măsuri pentru „suspendarea / abrogarea, la nivel european, a politicii Green Deal si a unor acte normative în domeniul mediului”. În spatele scrisorii semnate de Burduja, devenit brusc „trumpist”, se ascunde, de fapt, noul său obiectiv personal de a fi numit ambasador al României în Statele Unite. De altfel, în ultimele săptămâni, de când Donald Trump a fost învestit președinte al SUA, Sebastian Burduja a avut mai multe ieșiri publice prin care a criticat în termeni duri politicile Green Deal. În paralel, Burduja transmite prin interpuși mesaje către Ambasada SUA la București pentru a fi văzut drept candidat la postul râvnit, încercând să obțină susținere și de la partea americană, declară surse social-democrate pentru SkyNews.ro.
În scrisoarea trimisă, ministrul Energiei schimbă cu de la sine putere politica României susținând că trebuie să urmăm neapărat programul energetic al SUA, promovat de președintele reales Donald Trump, care a anunțat că va anula măsurile predecesorului său Joe Biden legate de climă și că va opri finanțările către infrastructura verde. „Drill, baby, drill” („Forează, dragă, forează!”), este sloganul său.
„Patriotismul energetic și responsabilitatea ne obligă să pregătim acest raport cu maximă seriozitate, pentru a demonstra că România este pregătită să apere interesele sale legitime şi să contribuie activ la redefinirea politicilor energetice europene. În fața unor exemple internaționale, precum recentul program energetic al Statelor Unite sub conducerea preşedintelui Donald Trump, care promovează prioritizarea industriilor naţionale, România trebuie să adopte o abordare similară, fermă și pragmatică”, arată ministrul Sebastian Burduja în documentul transmis companiilor.
În România, politicile de mediu și de tranziție energetică au condus la o reducere cu 24,6% a capacităților de producere a energiei electrice între 2017 și 2022, aspect confirmat de concluziile Curții de Conturi, se arată în scrisoarea lui Burduja.
Acesta spune că sectorul energetic se află sub presiune considerabilă din cauza costurilor asociate emisiilor de carbon. În plus, tranziția către surse de energie regenerabilă necesită investiții semnificative in infrastructură și tehnologii noi, mai arată Burduja.
În acest context, ministrul Energiei cere o analiză asupra modului în care politicile „Green Deal” afectează competitivitatea entității pe piețele interne și externe.
El cere companiilor propuneri pentru „măsuri corective” care să fie incluse în raportul final al Guvernului României, „pentru a se sprijini o tranziție justă si sustenabilă, respectiv pentru suspendarea / abrogarea, la nivel european, a politicii Green Deal si a unor acte normative în domeniul mediului”.
Scrisoarea integrală a lui Burduja către sectorul energetic:
„În contextul actual, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări semnificative în sectorul energetic, determinate de implementarea politicilor aferente Pactului Ecologic European (Green Deal) și a obiectivelor ambițioase de decarbonizare. Aceste iniţiative, deşi esențiale pentru tranziția către o economie verde, au generat efecte colaterale asupra competitivități economice şi securității energetice ale statelor membre. Raportul recent elaborat de Mario Draghi relevă o serie de efecte negative care periclitează competitivitatea Uniunii Europene pe scena globală.
În România, sectorul energetic se află sub presiune considerabilă din cauza costurilor asociate emisiilor de carbon. Un studiu realizat de Energy Policy Group (EPG) indică faptul că, în absența unor măsuri concertate de decarbonizare, până în 2030 costal total al emisiilor pentru industriile otelului, cimentului şi chimicalelor din România ar putea crește de patru ori comparativ cu 2024. Această creştere substanțială a costurilor riscă să afecteze competitivitatea acestor sectoare pe piețele internaționale.
În plus, tranziția către surse de energie regenerabilă necesită investiții semnificative in infrastructură și tehnologii noi. Conform unui raport al PwC România, implementarea Green Deal în sectorul energetic și economic al țării implică transformări profunde, cu necesitatea unor investiții anuale reprezentând 5-7% din PIB. Aceste investiții majore pot pune presiune pe bugetul național și pe mediul de afaceri, în special în absenţa unor mecanisme eficiente de finanțare si sprijin.
De asemenea, politicile de mediu actuale pot genera pierderi economice substanțiale în sectoarele tradiționale fără implementarea unor măsuri corespunzătoare de tranziţie justă şi sprijin pentru forța de muncă afectată. Un raport al International Labour Organization subliniază importanța adoptării unor politici industriale și de tranziție juste pentru a maximiza beneficiile economice și de ocupare a forței de muncă în regiunea MENA.
Printre aspectele semnificative se numără faptul că în anul 2024 Uniunea Europeană a consumat doar 3% din producția globală de cărbune, un indicator care subliniază dependența extrem de scăzută față de acest combustibil fosil. Totuși, această scădere a fost însoțită de o diminuare semnificativă a capacităților de producție din industrii strategice, precum cea a oțelului, cimentului și energiei pe bază de cărbune. În România, politicile de mediu și de tranziție energetică au condus la o reducere cu 24,6% a capacităților de producere a energiei electrice între 2017 și 2022, aspect confirmat de concluziile Curții de Conturi.
În fata acestor provocări, este esențial ca România să își consolideze poziția în cadrul Uniunii Europene, asigurându-se că politicile de media si energetice sunt adaptate la realitățile economice și sociale naționale. Este imperativ să identificăm și să analizăm în detaliu efectele negative ale politicilor „Green Deal” asupra sectorului energetic și industrial, pentru a putea propune măsuri corective și soluții sustenabile.
„În fața unor exemple internaționale, precum programul SUA sub conducerea lui Trump, România trebuie să adopte o abordare similară”
În acest sens, solicităm entității dumneavoastră să elaboreze o analiză detaliată care să cuprindă, cel puțin, dar fără a se limita la, următoarele aspecte:
- 1. Impactul legislativ: Identificarea prevederilor din legislația europeană și națională de mediu care afectează negativ activitatea entității dumneavoastră, inclusiv întârzieri în implementarea proiectelor de infrastructură energetică.
- 2. Consecințele economice: Evaluarea pierderilor economice înregistrate, inclusiv reducerea capacităților de producție, creșterea costurilor de operare și impactul asupra locurilor de muncă.
- 3. Efecte asupra competitivității: Analiza modului în care politicile „Green Deal” afectează competitivitatea entității pe piețele interne și externe.
Recomandări: Propuneri pentru măsuri corective care să fie incluse în raportul final al Guvernului României, pentru a se sprijini o tranziție justă si sustenabilă, respectiv pentru suspendarea / abrogarea, la nivel european, a politicii „green deal si a unor acte normative în domeniul mediului.
Patriotismul energetic și responsabilitatea ne obligă să pregătim acest raport cu maximă seriozitate, pentru a demonstra că România este pregătită să apere interesele sale legitime şi să contribuie activ la redefinirea politicilor energetice europene. În fața unor exemple internaționale, precum recentul program energetic al Statelor Unite sub conducerea preşedintelui Donald Trump, care promovează prioritizarea industriilor naţionale, România trebuie să adopte o abordare similară, fermă și pragmatică.
Termenul pentru trimiterea analizei este 07.02.2025, ara 12.00. Vă rugăm să ne comunicați documentul in format electronic la adresele de e-mail precizate mai jos și să desemnați o persoană de contact pentru eventuale clarificări
Vă mulțumim pentru implicarea activă si pentru contribuția esențială pe care o aveți în acest demers strategic pentru viitorul energiei din România. Încrederea în potențialul infrastructurii energetice și importanța acesteia pentru securitatea națională rămân piloni fundamentali al politicii energetice naționale pe care o conduc”.