Într-o ceremonie boicotată de SUA şi multe ţări ale Uniunii Europene, Vladimir Putin a depus marţi jurământul pentru al cincilea mandat de preşedinte al Federaţiei Ruse, cu o durată de şase ani. Izolat de lumea civilizată, el a subliniat că Moscova nu exclude dialogul cu Occidentul și că ţara sa este deschisă faţă de dezvoltarea relaţiilor cu alte ţări, pe care le-a descris drept ”majoritatea lumii”.
„În exercitarea atribuţiilor de preşedinte al Federaţiei Ruse, jur să respect şi să protejez drepturile şi libertăţile omului şi ale cetăţeanului, să respect şi să apăr Constituţia Federaţiei ruse, să protejez suveranitatea şi independenţa, securitatea şi integritatea statului, să slujesc cu fidelitate poporul”, a declarat Putin, în prezenţa şefilor Dumei (camera inferioară a parlamentului rus) şi Consiliului Federaţiei (Senatul).
A conduce Rusia este ”o mare onoare, o responsabilitate şi o datorie sacră”, a spus Vladimir Putin în intervenţia scurtă care a urmat depunerii jurământului.
El le-a promis ruşilor că vor învinge ”împreună” şi vor ieşi ‘‘mai puternici dintr-o perioadă dificilă”, în plin conflict militar cu Ucraina. ”Suntem un popor unit şi mare şi împreună vom depăşi toate obstacolele. Împreună vom câştiga”, a afirmat Putin.
”Sistemul de stat din Rusia trebuie să fie rezistent la orice ameninţări şi provocări”, a accentuat Vladimir Putin.
Se anunță schimbări de formă, nu și de fond
Pentru a rămâne la putere, Vladimir Putin a modificat Constituţia rusă în urmă cu câţiva ani. După încheierea mandatului în 2030, el va putea candida din nou, pentru încă un mandat ce se va încheia în 2036, atunci când liderul rus va avea 83 de ani.
În mod tradiţional în Rusia, guvernul actual demisionează după inaugurarea prezidenţială, pentru a-i permite şefului statului să formeze un nou executiv.
Potrivit unor informaţii din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), aleşii ar putea aproba noul guvern până la 15 mai.
Observatorii politici internaţionali aşteaptă cu interes să vadă dacă ministrul de externe Serghei Lavrov (74 de ani) va fi desemnat din nou după 20 de ani petrecuţi în acest post. Există de asemenea numeroase speculaţii despre viitorul ministrului apărării Serghei Şoigu, al cărui adjunct Timur Ivanov a fost arestat recent pentru corupţie.
„Este timpul ca generația lui Putin să părăsească scena, dar înlocuitorii lor nu sunt pregătiți”, a apreciat Nikolai Petrov, analist consultant la Chatham House, citat de Politico.
„Dacă Putin vrea să își mențină sistemul, trebuie să îl schimbe”, este de părere și analistul politic Abbas Galliamov.
În anii trecuți, Kremlinul a optat, în general, pentru candidați considerați mai degrabă ușor de controlat decât calificați, atrăgând noi recruți din rândul fostelor gărzi de corp ale lui Putin sau al rudelor mai tinere ale celor din cercul intim al lui Putin.
În acest context, Dmitri Patrușev, actualul ministru al agriculturii și fiul secretarului Consiliului de Securitate, Nikolai Patrușev, în vârstă de 72 de ani, a fost vehiculat drept un nume care ar putea fi promovat în viitoarea remaniere guvernamentală a lui Putin.
Acest lucru ar însemna o victorie pentru blocul războinicilor din Rusia, subliniază Galliamov.
Astfel de numiri sunt, totodată, o modalitate pentru Putin de a-și ține părinții „în lesă”, a adăugat Petrov.
Analista Tatiana Stanovaia, fondatoarea firmei de analiză politică R. Politik, apreciat că surprizele ar putea veni și sub forma numirii unor „tineri șoimi” încă necunoscuți, dar cu un trecut militar în Ucraina.
„Putin a declarat public că îi consideră adevărata elită care trebuie să o înlocuiască cu timpul pe actuala”, a spus ea.
Orice schimbări pe care le va face Putin, a prezis ea, vor fi probabil limitate și rapide, pentru „a se asigura că înalții funcționari vor continua să lucreze lin, fără întreruperi”.
„Ucraina nu vede nicio bază legală pentru a-l recunoaște ca președinte ales în mod democratic și legitim al Federației Ruse”, a transmis Ministerul ucrainean de Externe.
„Facem apel la țările străine, la organizațiile internaționale și la public să urmeze exemplul, nerecunoscând rezultatele acestor pseudoalegeri sau pe dictatorul rus Vladimir Putin drept președinte legitim”, se mai adaugă în comunicat.
Alegerile din martie – în care Putin a obținut un sprijin record de 87% – au fost condamnate pe scară largă drept nelegitime în Occident, Parlamentul European adoptând în aprilie o rezoluție prin care denunța scrutinul drept „fals”.
Mai multe țări au anunțat public că nu vor trimite reprezentanți la inaugurarea lui Putin, inclusiv Germania, țările baltice, Cehia și Armenia.
Totuși, Reuters a anunțat luni că Franța își va trimite ambasadorul, potrivit unei surse diplomatice franceze.
Radio Liberty a informat că diplomați din Franța, Grecia, Cipru, Malta, Ungaria și Slovacia vor participa la „inaugurarea” lui Putin.
Potrivit informațiilor obținute de Radio Liberty de la cercurile diplomatice din cadrul Uniunii Europene, Belgia intenționa să își trimită un reprezentant la eveniment, dar a renunțat în ultimul moment.
