Olaf Scholz are un plan: să rămână în istorie drept „cancelarul păcii”. Copleșit de rezultatele devastatoare ale alegerilor din Turingia și Saxonia și urmărit de zvonurile tot mai apăsătoare că o posibilă înfrângere la 22 septembrie în Brandenburg l-ar putea forța să facă un pas înapoi, cancelarul a decis să joace cartea ucraineană pentru a ieși din colț și „forțează” un plan de pace care nu exclude posibilitatea cedării unei părți din teritoriile Kievului ocupate către Rusia, a declarat pentru La Repubblica o sursă apropiată partidului cancelarului german.
✑ „Liderul social-democraților lucrează deja împreună cu unii reprezentanți ai Partidului Social-Democrat german la un fel de Minsk-3, care prevede inclusiv ipoteza transferului unei părți din teritoriul ucrainean către Moscova”, a spus sursa citată de La Repubblica.
Potrivit ziarului italian, Scholz vrea să intre în istorie drept „cancelarul păcii” și „joacă cartea Ucrainei” pentru a-și consolida propria poziție după alegerile europarlamentare, precum și cele din Turingia și Saxonia.
În alegerile din Turingia și Saxonia, care au avut loc pe 1 septembrie, Partidul Social-Democrat al lui Scholz a încheiat pe locurile cinci, respectiv patru, cu 6,1%, respectiv 7,3% din voturi. Alegerile din Turingia au fost câștigate de partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), iar cele din Saxonia de Uniunea Creștin-Democrată (CDU).
De altfel, formaţiunile politice antisistem şi de extremă-dreapta, ostile susţinerii Ucrainei în fața agresiunii militare ruse, au obţinut rezultate-record în alegerile organizate în acest an în Germania. Alegerile din Turingia și Saxonia vin cu un an înainte de alegerile legislative federale în care Olaf Scholz își joacă postul de cancelar.
Kremlinul a transmis luni, prin intermediul purtătorului său de cuvânt Dmitri Peskov, că nu respinge propunerea lui Olaf Scholz ca Rusia să participe la o viitoare conferinţă pentru pace în Ucraina, dar a subliniat că un asemenea demers este inutil dacă nu este susţinut şi de SUA şi dacă nu implică negocieri directe între Moscova şi Kiev, relatează agenţiile de presă EFE şi DPA.
„Nu ştim nimic mai mult faţă de ceea ce a a relatat presa. Şi anume că un fel de plan este în lucru. Încă nu cunoaştem detaliile pe care le-ar implica. Noi nu respingem în avans niciun plan, dar trebuie să înţelegem despre ce este vorba”, a declarat Peskov. Liderul rus Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor ucrainene din cele patru regiuni revendicate de Kremlin – Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson – şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru armistițiu şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.
Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar „formula de pace” prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Peninsula Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute pe plan internaţional.
Ulterior, în iulie, președintele ucrainean a declarat că pregăteşte o foaie de parcurs pentru încheierea războiului care să fie prezentată către sfârşitul anului Rusiei la un nou „summit pentru pace”. Apoi, președintele ucrainean a anunțat că va prezenta un plan de victorie omologului său american Joe Biden și celor doi candidați la Casa Albă: democrata Kamala Harris și republicanul Donald Trump.
Luând cuvântul la reuniunea Grupului de Contact pentru Ucraina, desfășurată pe 6 septembrie, la baza Ramstein, din Germania, Zelenski s-a pronunțat pentru încetarea războiului înainte de sosirea iernii.
„Să ne asigurăm că această toamnă este momentul în care se încheie agresiunea rusă într-un mod care va restabili o ordine de securitate internațională bazată pe încredere. Trebuie să facem asta”, a pledat șeful statului ucrainean, potrivit The Moscow Times.
