Recentele dezvăluiri ale presei privind rolul controversatului om de afaceri austriac Roland Schatz de finanțator și mentor al lui Călin Georgescu clarifică cât se poate de clar interferența Rusiei în alegerile prezidențiale din România. Filiera Roland Schatz – Călin Georgescu duce către entități și persoane ce au fost implicate și au coordonat efectiv campania electorală a lui Vladimir Putin. În plus, investigația lansată de jurnalistul american Frank Parlato în publicația artvoice.com arată că austriacul Roland Schatz s-a plasat împotriva președintelui american Donald Trump, susținând-o direct pe Kamala Harris în campania electorală din 2020. Fapt care face de neînțeles ieșirea vicepreședintelui american, JD Vance, care a criticat în urmă cu câteva zile anularea alegerilor prezidențiale din România.
Cine este Ronald Schatz?
Roland Schatz este fost jurnalist, cetățean german, născut în februarie 1965 în Biefeld, Germania, fiind rezident în Elveția. Este autorul și co-autorul mai multor articole care abordează aspecte subsumate domeniilor politic și economic, în conexiune cu influența mass-media și comunicarea strategică în plan internațional. A ocupat funcția de consilier principal în cadrul Subsecretariatul General al ONU în perioada 2013-2019 și a fost implicat în campaniile electorale ale politicienilor germani Helmut Kohl, Gerhard Schroder și Angela Merkel, ocupând și funcția de consilier al fostului premier italian Mario Draghi.
Începând cu anul 1985, a fondat mai multe entități juridice în diverse state cu specificul activității privind impactul media asupra populației, respectiv conglomeratul de firme Media Tenor.
Media Tenor are ca specificul activitățiia analiza cantitativă și calitativă de conținut media, ce studiază influența mass media asupra percepției și comportamentului persoanelor.
Conform descrierii de pe site-ul propriu, Media Tenor a fost înființată pentru a furniza date privind impactul media (inclusiv pe rețele sociale) asupra populației din Germania, Europa de Est și, ulterior, la nivel global. Compania este activă și în prezent.
Din decembrie 2013 și până în prezent, Roland Schatz este fondator și președinte al fundației United Nations Global Sustainability Index Institute (UNGSII), cu sediul în Elveția. Potrivit descrierii de pe site-ul propriu, UNGSII este o „inițiativă non-politică indepdentă aprobată de ONU”, cu scopul măsurării transparente a celor 17 Obiective ONU pentru Dezvoltare Durabilă (ODD). UNGSII este un proiect independent de ONU, care nu
Alte activități profesionale relevante ale lui Roland Schatz sunt legate de fondarea institutului de cercetare InnoVatio Verlags AG – specializat în „inovația socială”, respectiv publicarea de cărți și organizarea de evenimente conexe acestui concept. Anual, sunt publicate rapoarte privind religia și valorile, libertatea, agenda globală.
Totodată, Roland Schatz este administrator al Fundației Education Africa din Johannesburg (Africa de Sud) și al Institutului de Inovare din Pretoria (Africa de Sud).
Mai mult decât atât, în calitate de președinte al Media Tenor, a opinat în presa germană cu privire la importanța reportajelor mass-media în favorizarea anumitor partide politice naționale (AfD, SPD, Alianța90/Verzii, FDP). AfD este partidul de extremă-dreapta din Germania, cunoscut pentru atragerea valorilor populiste și respingerea valorilor occidentale și care a anunțat recent agenda radicală înainte de alegerile legislative anticipate din 23 februarie.
În mass-media germană au fost publicate alegații cu privire la corectitudinea actului jurnalistic al publicațiilor media conduse de Roland Schatz; acesta a făcut obiectul unor acuzații de delapidare de fonduri, amânare a insolvenței companiilor deținute, neplata contribuțiilor fiscale ale angajaților, aspecte ce au condus la condamnarea sub probațiune a acestuia de către autoritățile germane. Mai mult, trusturile media coordonate de Roland Schatz au făcut obiectul unor acuze privind promovarea unor informații false și cu caracter subiectiv.
Într-un articol publicat în 2010 în ziarul german General Anzeiger, se menționa faptul că de ani de zile, seriozitatea companiei și metodele de investigare ale Media Tenor au fost puse la îndoială. Tribunalul Penal Economic din Bonn se ocupa de acuzații împotriva lui Roland Schatz, care comisese numeroase infracțiuni.
Potrivit procurorului Jorg Schindler, Roland Schatz înfăptuise un nunăr mare de infracțiuni care se încadrau în termenul general de infracțiuni economice. Acesta enumera aproximativ 150 de cazuri și îl acuza pe Roland Schatz, apărat de doi avocați, de faliment fraudulos, abuz de încredere, două cazuri de insolvență întârziată, reținerea contribuțiilor angajaților la asigurările sociale și la fondurile de pensii și declarații false. Prejudiciul total, conform actului de acuzare, era de aproximativ 550.000 euro.
Mai mult, în 2006, Roland Schatz și compania sa Media Tenor erau acuzați de televiziunea publică din Germania ARD că metodologia folosită de Media Tenor nu este transparentă, declara la acel moment purtătorul de cuvânt al audiovizualului, Rudi Kuffner. Acesta puncta faptul că datele sunt interpretate arbitrar și într-un mod care este determinat de interese. Totodată, acesta îl acuza pe Roland Schatz de „manipulare de date”. Foști angajați ai Media Tenor declarau că firma nu era foarte respectabilă, spunând că au fost „forțați să manipuleze”.
În iulie 2010, Roland Schatz a fost condamnat cu suspendare la o pedeapsă de 22 de luni, pentru abuz de încredere în 11 cazuri, din cele 150 în care era anchetat.
Naționalism împletit cu religia
Alt aspect relevant conexat de activitatea profesională a lui Roland Schatz este participarea acestuia la Parlamentul Mondial al Religiilor din 2009 în cadrul unui panel intitulat „Știința media: Cum jurnaliștii și liderii religioși pot lucra împreună pentru o acoperire mai bună”. Relevant în acest context este faptul că atât Roland Schatz, cât și Călin Georgescu au avut o abordare similară în ceea ce privește mitigarea curentului anti-occidental folosind valorile tradiționale, precum religia și biserica. Potrivit unui articol Investigatoria, Călin Georgescu și-a dedicat ultimii ani din viața participând la întâlniri cu tineri și preoți în mânăstiri din toată România. Tinerii participanți la întâlniri erau filmați cum luau notițe, în timp ce Călin Georgescu ține discursuri despre naționalism. Mânăstirile Oașa și Vlădiceni sunt doar două repere ale campaniei electorale derulată în biserici de către Călin Georgescu. Tot în Mânăstirea Vlădiceni au fost filmate și interviuri ale lui Călin Georgescu, în compania preotului Calistrat Chifan, cunoscut pentru declarațiile controversate.
Unul dintre partenerii Media Tenor este ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. La începutul anului, FAZ a publicat un articol privind alegerile prezidențiale din România intitulat „Mitul interfenței rusești”. Analiza realizată de ziarul conservator transmite că alegerile nu au fost afectate și anulate de ingerințe externe, ci mai degrabă de aroganța clasei politică de la București.
Filiația rusă
În ceea ce privește legătura cu Călin Georgescu, sunt relevante următoarele, după cum urmează. La data de 18 februarie 2016, Roland Schatz făcea parte din board-ul fundației UNGSII, cât și al I&F Administration Group.
Călin Georgescu a fost director al fundației UNGSII în perioada 9 iulie 2016 – 14 decembrie 2016.
Fundația UNGSII a făcut parte din board-ul companiei I&F Administration AG în perioada 18 februarie 2016 – 14 martie 2019.
I&F Administration AG are ca scop achiziționarea, gestionarea și vânzarea de bunuri imobiliare și active de orice fel, deținerea și finanțarea de participații și societăți, precum și finanțarea părților afiliate și toate tranzacțiile comerciale și financiare legate direct sau indirect de acest scop.
Începând cu 2 februarie 2024, în board-ul companiei I&F Administration AG activează și fundația Dareda – specializată în activități ale organizațiilor din domeniul educației, științei și cercetării. Fondatori ai fundației Dareda sunt Christos Liasi și Anca Surugiu, moștenitoarea averii miliardarului Dan Petrescu.
Roland Schatz, fondator în cadrul UNGSII (ONG în cadrul căruia CG a deținut funcția de director), a deținut adiacent și funcția de președinte în cadrul companiei Innovatio Editions SA.
Innovatio Editions SA a înființat în Federația Rusă entitatea juridică LLC Media Tenor, cu următorii acționari:
-
Innovatio Editions SA – 52%
-
Shmeleva Elena Vladimirovna – 19%
-
Osipov Vadim Evgenievich – 19%
-
Gavra Dmitry Petrovich – 19%
Shmeleva Elena Vladimirovna (regăsită în presa rusească „Yelena Shmeleva”) a fost beneficiară pe conturile bancare ale entității juridice Yandex.GO SRL (CUI 42062262) – firma este radiată din 6 decembrie 2021.
Shmeleva Elena a fost co-manager a campaniei prezidențiale a lui Vladimir Putin în 2018 și a fost numită în conducerea Fundației de Interes Public a Grupului Yandex – oficină constituită în 2019, ca parte a unui acord al Guvernului de la Kremlin.
În 2021, The Insider Russia nota faptul că Elena Shmeleva este unul dintre liderii politici care conduc lista candidaților a partidului Rusia Unită la alegerile pentru Duma de Stat. Potrivit articolului, Shmeleva a primit un apartament în Moscova din partea Administrației Prezidențiale.
Yelena Shmeleva este sancționată cu măsura restrictivă 429/2023 din 25.03.2023, prin regulamentul de punere în aplicare al UE nr.269/2014 privind măsuri restrictive în cazul acțiunilor care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.
Innovatio Editions SA („Publishing House Innovatio”), companie din Elveția cu cod de înregistrare SN-217-0135727-4, a înființat în Federația Rusă (197097, Sankt Petersburg, Stachek Ave., 47 lit.e) compania LLC Media Tenor la data de 01.12.2005, având ca domeniu de activitate publicarea de reviste și ziare. LLC Media Tenor din Federația Rusă a fost dizolvată la 16.09.2013.
Călin Georgescu, întânire la Moscova cu Alexey Komov. Rețeaua oligarhilor
În 2016, Călin Georgescu s-a întâlnit la Moscova cu Alexey Komov (în 2016 deținea mai multe funcții printre care:
-
reprezentant regional al World Congress of Families (WCF) pentru Rusia și Comunitatea Statelor Independente (CSI)
-
reprezentant al Howard Center for Family, Religion and Society la Organizația Națiunilor Unite (ONU)
-
membru al Comisiei Patriarhale pentru Familie și Protecția Maternității și Copilăriei din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse.
Pe 12 decembrie 2024, Department of Justice a emis un comunicat de presă în care stipula faptul că un cetățean rus a fost acuzat pentru asistarea unui oligarh rus sancționat într-o schemă de angajare a unui cetățean american pentru a lansa și opera o rețea de televiziune rusă.
Acuzatul, Alexey Komov, a mai ajutat oligarhul rus, Konstantin Malofeyev, să transfere ilegal o investiție de 10 milioane de dolari către un asociat.
Alexey Komov, 53 de ani – cetățean rus, a fost acuzat de conspirație și încălcări ale sancțiunilor americane pentru a sprijini oligarhul rus Konstantin Malofeyev, care fusese deja inculpate în aprilie 2022 pentru încălcarea regimului de sancțiuni impus de SUA.
Potrivit acuzațiilor Department of Justice, Alexey Komov a conspirat cu Konstantin Malofeyev să angajeze un cetățean American, Jack Hanick, care a lucrat anterior pentru Malofeyev la lansarea și operarea unei rețele de televiziune în Rusia. Komov a colaborat cu Malofeyev și alți complici pentru a transfera ilegal o investiție de 10 milioane de dolari a oligarhului dintr-o bancă americană către un partener de afaceri din Grecia, în ciuda sancțiunilor care blocau activele lui Malofeyev.
„Acest act de acuzare demonstrează că Alexey Komov a avut un rol esențial într-o schemă complexă de eludare a sancțiunilor americane împotriva unui finanțator important al agresiunii ruse în Ucraina”, a declarat Menno Goedman, co-director al Task Force KleptoCapture. Task force-ul în cauză a declarant că va continua să „distrugă schemele puse la cale de Komov și alți evazioniști”.
Lui Konstantin Malofeyev i-au fost impuse sancțiuni în contextul Ordinului Executiv 13660 emis de președintele SUA în 2014. Pe 19 decembrie 2014, Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA l-a desemnat pe Malofeyev drept Național Special Designat (SDN), menționând că acesta este unul dintre principalii finanțatori ai mișcărilor separatiste pro-ruse din Crimeea și Donețk.
Alexey Komov a fost implicat direct în recrutarea lui Jack Hanick pentru rețeaua TV a lui Malofeyev încă din 2012. Komov s-a deplasat la New York pentru a se întâlni cu Hanick și l-a introdus în cercul lui Malofeyev. Chiar și după sancționarea oligarhului în 2014, Hanick a continuat să lucreze pentru el, iar Komov a jucat un rol activ în coordonarea activității acestuia.
Într-un e-mail din 2015 adresat lui Malofeyev și Hanick, Komov a detaliat planurile pentru organizarea programelor TV, subliniind că „sperăm ca Konstantin să ofere direcția generală pentru ambele proiecte”. Într-un alt e-mail, Hanick i-a cerut lui Komov să fie moderator pentru prima emisiune a noii rețele TV rusești.
În paralel, Komov a fost implicat și în transferul ilegal al unei investiții de 10 milioane de dolari pe care Malofeyev o avea într-o bancă din Texas.
-
Februarie 2014 – Komov, Malofeyev și un alt individ au discutat cu un avocat texan despre oportunități de investiții între 50-100 milioane de dolari.
-
Martie 2014 – Komov a confirmat printr-un e-mail că Malofeyev merge mai departe cu investiția în banca texană.
-
Martie 2015 – Komov a discutat cu avocatul texan despre vânzarea investiției și schimbarea oficială a proprietarului, menționând că „doar proprietarul din partea noastră se schimbă”.
-
Iunie 2015 – Malofeyev a semnat un contract de vânzare fictiv, care a fost antidatat pentru a părea că transferul avusese loc înainte de sancțiuni.
SUA au confiscat 5,4 milioane de dolari din activele lui Malofeyev legate de această investiție, iar în februarie 2023, aceste fonduri au fost transferate către Departamentul de Stat pentru a sprijini veteranii ucraineni.
Komov și Malofeyev sunt crezuți a fi în Federația Rusă și rămân fugari. Komov este acuzat de încălcarea „International Emergency Economic Powers Act” – Actului privind Puterile Economice în Timp de Urgență Internațională (IEEPA) și conspirație pentru a încălca acest act. Fiecare acuzație se pedepsește cu până la 20 de ani de închisoare.
În 2018, Alexey Komov și Konstantin Malofeyev au făcut obiectul unei investigații jurnalistice aparținând Southern Poverty Law Center (SPLC). SPLC a explorat modul în care World Congress of Families (WCF), o organizație evanghelică americană, a fost utilizată pentru promovarea intereselor politice ale Bisericii Ortodoxe Ruse și ale oligarhilor ruși – Konstantin Malofeyev și Alexey Komov.
Biserica Ortodoxă Rusă și exponenții săi, Alexey Komov și oligarhul Konstantin Malofeyev, au folosit WCF pentru a penetra rețele evanghelice conservatoare americane și a servit drept platformă de propagandă pentru promovarea valorilor rusești și pentru legitimarea ideologiei Kremlinului în occident, inclusiv prin susținerea narativelor anti-LGBT și anti-occidentale. Totodată, rețeaua WCF a fost folosită ca instrument de soft-power rusesc.
WCF este o organizație anti-LGBT care promovează familia tradițională și a început să se extindă în Rusia în 2011, odată cu angajarea lui Alexey Komov ca reprezentant regional. În 2014, WCF a încercat să organizeze un congres la Moscova, dar acesta a fost anulat după ce SUA și UE au impus sancțiuni Rusiei pentru anexarea Crimeei. În ciuda sancțiunilor, WCF a continuat să colaboreze cu Rusia și a organizat un eveniment similar a avut loc în aceeași perioadă, având aproximativ aceiași participanți și aceleași teme.
Alexey Komov a fost figura centrală în organizarea evenimentelor și a menținut contacte strânse cu oligarhul Konstantin Malofeyev, cunoscut pentru finanțarea grupurilor separatise pro-ruse din Ucraina. O scurgere de email-uri a arătat că Komov l-a informat pe Malofeyev despre inițative prin care rețeaua WCF poate să susțină „cauza politică rusească”; în acest sens, cei doi s-au folosit de imaginea unei tinere care a participat la un forum organizat de WCF la Moscova și care, la întoarcerea în SUA, a reclamat că a fost „hărțuită de autorități”. Komov i-a sugerat lui Malofeyev să aducă acest caz în atenția justiției americane pentru a evidenția „persecuțiile împotriva creștinilor în Occident”.