sâmbătă, 8 februarie, 2025
AcasăAnalizeAtât au putut "specialiștii"! România nu a fost în stare să atragă...

Atât au putut „specialiștii”! România nu a fost în stare să atragă decât 50% din fondurile europene nerambursabile alocate în 2024

Retrogradată la „negativ” de marile agenții internaționale de rating, România a ratat șansa unei situații financiare mai bune cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile alocate în 2024, atragând doar jumătate din cele 14,29 miliarde,.


În ciuda problemelor de la acest capitol, datorat în mare parte guvernanților care au evitat sau amânat reformele și politicile care ar fi adus în țară fondurile din cererile de plată 3 și 4 din PNRR, România se aproprie de o reușită istorică: 100 de miliarde de euro absorbite de la Uniunea Europeană, arată o analiză Profit.ro.

Mai exact, la finalul anului 2024, România absorbise un total de 99,29 miliarde de euro, urmând să treacă de pragul de 100 de miliarde în decursul acestui an. În ceea ce privește raportul dintre contiribuția românilor la bugetul UE și banii primiți, datele indică faptul că acesta este de unul la doi.

Analiza a arătat faptul că în 2024 autoritățile au făcut o estimare în plus față de nivelul lor real. De asemenea, Guvern a întârziat adoptarea memorandumului privind supracontractarea pe transporturi a proiectelor din 2014-2020, măsură necesară pentru decontarea proiectelor în exercițiul financiar 2021-2027. La acestea se mai adaugă modul în care au fost etapizate unele contracte sau termenele de depunere pentru cerirle de plată.

Trebuie luate în calcul și problemele legate de cererea de plată numărul 3 din PNRR, blocată la Comisia Europeană din cauza deciziilor politice. Mai exact, nu au fost îndeplinite unele jaloane legate de piața energiei sau reglementarea microîntreprinderilor. În plus, cererea 4 care trebuie depusă în curând ar putea avea de suferit din cauza amânării reformelor fiscale și a salarizării.

România, la un pas de „junk”- o țară nerecomandată investițiilor

Săptămâna trecută, agenția de rating Standard&Poor’s a revizuit de la „stabilă” la „negativă” perspectiva ratingului României, ceea ce aduce rating-ul țării pe ultima treaptă recomandată investițiilor și la un pas de „junk” (gunoi), adică o țară nerecomandată investițiilor, la fel cum a decis și agenția de rating Fitch, în decembrie.

Agenția a mai semnalat că ar putea reduce ratingul de credit al României la junk, în condițiile în care guvernul nu ia măsuri pentru a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.

  • O decizie de scădere a perspectivei poate duce la creșterea dobânzilor la care guvernul României se împrumută pe piețele financiare pentru a-și finanța deficitul, dar poate afecta și interesul pentru investiții.

S&P Global Ratings a coborât perspectiva ratingului de credit citând riscurile la adresa finanțelor publice și provocările în realizarea consolidării fiscale.

Schimbarea perspectivei reflectă riscurile la adresa finanțelor publice ale României, au declarat analiștii S&P. „Realizarea planului guvernamental de consolidare fiscală ar putea fi o provocare, nu în ultimul rând din cauza fragmentării politice sporite evidențiate de rezultatele alegerilor de anul trecut, precum și de perspectivele de creștere economică mai lentă.”

S&P amintește că România și-a majorat în mod repetat deficitul bugetar la niveluri văzute ultima dată în timpul pandemiei de coronavirus, deficitul depășind probabil 8,5% din producția economică în 2024.

S&P se așteaptă ca deficitele să nu scadă sub 6% din PIB înainte de 2028.

O hotărâre judecătorească care a ordonat repetarea alegerilor prezidențiale a zguduit și mai mult piețele și a dus la creșterea costurilor de împrumut. Agenția atrage atenția că obligațiunile pe 10 ani ale țării au cea mai slabă performanță din UE, iar investitorii cer o primă de risc ridicată față de titlurile germane comparabile.

Pe scurt:

  • Rating-ul și perspectiva:
    • S&P a confirmat ratingul „BBB-/A-3” pentru România și a revizuit perspectiva economică de la „stabilă” la „negativă”.
    • Revizuirea a fost determinată de riscurile financiare externe și interne mai mari, inclusiv un deficit fiscal ridicat și riscuri la nivelul datoriilor externe.
  • Deficit fiscal și datoria publică:
    • Deficitul fiscal a ajuns aproape la 8,7% din PIB în 2024, mult peste estimările anterioare.
    • Se estimează că datoria publică netă va depăși 60% din PIB până în 2027, iar cheltuielile cu dobânzile vor reprezenta aproximativ 8% din venituri pe termen mediu.
  • Creșterile de cheltuieli:
    • Deși veniturile au crescut cu peste 10% de la an la an, creșterea cheltuielilor principale s-a ridicat probabil la un nivel substanțial de 19% de la an la an.
    • Depășirea cheltuielilor s-a datorat în mare parte unei creșteri salariale de 20% în sectorul public, care a costat aproximativ 18 miliarde de lei (aproximativ 1% din PIB); creșterea transferurilor sociale, inclusiv creșterea pensiilor, care a costat în total 14 miliarde de lei, sau 0,8% din PIB; creșterea cheltuielilor militare la aproape 2,5% din PIB în acest an; și investiții publice suplimentare de aproximativ 24 de miliarde de lei, 1,4% din PIB
  • Riscuri economice:
    • Politicile fiscale slabe și cheltuielile înainte de alegeri au dus la o extindere semnificativă a deficitului și la creșterea datoriilor externe.
    • Deficitul de cont curent va rămâne ridicat, cu aproximativ 7% din PIB între 2025-2028, iar importurile vor depăși creșterea producției interne.
  • Fonduri europene întârziate:
    • Consolidarea întârziată ar putea duce la o nouă amânare a fondurilor UE disponibile pentru România în cazul în care eforturile de consolidare nu vor atinge corecția fiscală minimă impusă de normele fiscale ale UE.
    • Refomele privind sistemul de pensii, întreprinderile de stat și măsurile anticorupție vor fi mai greu de implementat
  • Provocări politice și economice:
    • Guvernul se confruntă cu un mediu politic fragmentat și cu o majoritate parlamentară fragilă.
    • Implementarea reformelor necesare pentru a accesa fonduri UE și pentru consolidarea fiscală va fi dificilă, mai ales în contextul unei economii slabe și al unei creșteri economice reduse.
    • România este sub procedura de deficit excesiv din 2020 și trebuie să reducă deficitul fiscal conform reglementărilor UE.
  • Perspective pentru viitor:
    • Dacă guvernul va reuși să reducă semnificativ deficitul și datoriile externe, perspectiva ar putea reveni la „stabilă”.
    • În lipsa unor măsuri fiscale suplimentare, deficitul va rămâne peste 7,5% din PIB până în 2025 și va scădea ușor sub 6% din PIB doar până în 2028.
  • Inflația și economia:
    • Inflația în 2024 a fost de 5,5%, cea mai mare din Europa Centrală și de Est, și se estimează că va rămâne peste ținta Băncii Naționale a României (NBR) în următorii doi ani.
    • Creșterea economică a fost mai mică decât așteptările, cu o expansiune a PIB-ului de doar 1% în 2024, iar prognoza pentru 2025 este de doar 2,1%.

Articole recente