Aranjamentele penale ale grupării Florea Pârvu „Chinezu” – judecătorul Tudoran: Achitarea lui Becali, la fond, în dosarul Valiza, s-a dispus în baza unui cod penal neintrat în vigoare

0
166
Judecătorii implicați în salvarea lui Becali în dosarul Valiza

Controversatul magistrat Corneliu Bogdan Ion-Tudoran a fost implicat direct, împreună cu amanta sa de atunci, judecătoarea Cristina Geanina Arghir, în salvarea de la condamnare a patronului FCSB, Gigi Becali, în celebrul dosar Valiza. Aceste dezvăluiri au fost făcute organelor judiciare de medicul Ciprian Opriș, un foarte bun colaborator și apropiat de gruparea constituită din frații Florea și Cornel Pîrvu și judecătorul Tudoran. Potrivit lui Opriș, intermediarul sentinței de achitare a fost patronul Autovit, Florea Pîrvu zis „Chinezu”.

Pentru a nu îl condamna pe Becali la fond, judecătoarea Arghir, amanta lui Ion-Tudoran, a invocat în anul 2012 prevederi din codul penal ce urma să intre în vigoare în 2014. Intermediarii lui George Becali, care au încheiat atunci contracte false cu scopul de a masca mita de 1,7 milioane de euro din dosarul Valiza și au mințit apoi procurorii, au fost iertați de răspunderea penală de aceeași judecătoare Arghir pe motiv că minciunile lor au fost justificate în scopul pregătirii propriilor apărări. Suma de 1,5 milioane de euro i-a fost atunci returnată lui Becali. Completul de cinci judecători din apel a desființat integral aberațiile Cristinei Arghir și l-a condamnat pe Becali la 3 ani de pușcărie cu executare.

Judecătoarea Geanina Arghir l-a salvat pe Becali prin influențele amantului Ion-Tudoran

Cercetat și trimis în judecată de DNA pentru încercarea de mituire, în luna mai 2008, a jucătorilor echipei de fotbal Universitatea Cluj cu suma de 1.700.000 de euro, dar și a echipei Gloria Bistrița în luna mai 2006, Gigi Becali a scăpat inițial de pușcărie deoarece amanta magistratului Ion-Tudoran, judecătoarea Cristina Geanina Arghir, a folosit ca argumente pentru achitare prevederi dintr-un cod penal ce la data judecății nu era intrat în vigoare. Mai mult, tot pentru a nu îl condamna pe Becali, aceeași judecătoare Geanina Arghir a invocat atunci, în mod fals, faptul că în România nu se mai pedepsea infracțiunea de mituire oferită în sectorul privat în scopul de a se îndeplini un act privitor la îndatoririle de serviciu. Culmea este că același punct de vedere l-a avut, în dosarul Valiza, și colegul judecător Ștefan Pistol. Ceea ce face să se confirme faptul că dosarul Valiza a fost cumpărat la fond prin intermediul magistratului Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, vechi partener de jocuri de noroc cu Gigi Becali.

Medicul Ciprian Opriș a pus pe hârtie multe din tainele infracționale ale judecătorului Ion-Tudoran

Motivarea celor doi – Arghir și Pistol – adusă în sprijinul lui Gigi Becali prin folosirea unor argumente juridice total false, inexistente, este uimitoare și unică în jurisprudență, mai ales că vorbim de doi magistrați ce la acea dată profesau la cea mai înaltă instanță din România, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Căci este imposibil de crezut cum au putut Arghir și Pistol să îl scape pe Becali de infracțiunile grave, judecându-l în aprilie 2012 după Codul penal ce a intrat în vigoare abia la data de 1 februarie 2014. Iar ca bonus au dispus atunci și returnarea sumei de 1.700.000 de euro, obiectul mitei.

Din completul de 3 magistrați de la ICCJ, unde s-a judecat fondul dosarului Valiza, singura care nu a achiesat la argumentele false și falsificate pentru salvarea lui Becali a fost judecătoarea Mariana Ghena. Spre deosebire de Arghir și Pistol – care l-au achitat pe finanțatorul FCSB și i-au mai și returnat banii de mită folosind argumentele juridice prezentate mai sus, Mariana Ghena a făcut atunci opinie separată și l-a condamnat pe Becali la 3 ani de închisoare.

Incredibilă eroare judecătorească săvârșită în beneficiul lui Gigi Becali a fost descoperită și sancționată dur de completul de apel de 5 judecători de la ICCJ.

Judecătorii din apel au constatat că Arghir a dispus achitarea lui Becali în baza unor prevederi ce nu erau intrate în vigoare

Cei cinci judecători ce au format completul de apel – Livia Stanciu, Ionuț Matei, Francisca Vasile, Rodica Cosma și Sandel Macavei – au desființat rapid argumentele juridice false, chiar ilegale, aduse de Arghir și Pistol în favoarea achitării lui Gigi Becali. „Instanța de control judiciar apreciază că motivarea amplă a fondului nu poate fi primită în condițiile în care aceasta este fundamentată pe o reglementare viitoare a unui Cod penal, fără a fi intrat în vigoare”, au argumentat cei cinci magistrați. Totodată, ei au mai descoperit că achitarea lui Becali de către Cristina Arghir și Ștefan Pistol s-a bazat și pe invocarea unor prevederi legislative naționale inexistente ce ar fi fost derivate din ratificarea de către România a Convenției Penală privind Corupția, dar și din amestecarea codului penal în vigoare în anul 2012, la data judecății, cu cel ce urma să intre în vigoare abia în anul 2014.

Nu poate fi însușită concluzia instanței de fond care, în urma prezentării comparative a dispozițiilor din actualul Cod penal cu cele din Convenția Penală privind Corupția și cu cele din viitorul Cod penal, a considerat că odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 27/2002, prin care a fost ratificată Convenția Penală privind Corupția, s-a produs înlăturarea dispozițiilor din actualul Cod penal cu privire la incriminarea pentru fapte săvârșite în sectorul privat a modalității normative „în scopul de a îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu”. Aceasta pentru că incriminarea sau dezincriminarea unei fapte se face prin măsuri legislative luate de fiecare stat în parte, semnatar al Convenției Penale privind Corupția și nu în mod direct prin ratificarea Convenției. Prin această Convenție sunt stabilite „standarde minime de incriminare a corupției”, fiecare stat având libertatea de a adopta măsurile legislative și alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracțiuni faptele de corupție. Faptul că legiuitorul român a înțeles să incrimineze faptele de corupție într-un anumit fel, respectiv darea de mită prin art. 255 Cod penal, nu înseamnă o încălcare a Convenției sau înlăturarea unor dispoziții ale Codului penal actual.”, au tranșat magistrații.

Astfel, deși Geanina Arghir s-a chinuit să demonstreze că Becali nu poate fi pedepsit pentru darea de mită în sectorul privat, că finanțatorul FCSB nu ar fi avut vreun câștig direct din mituirea echipelor de fotbal Universitatea Cluj și Gloria Bistrița, iar jucătorii acestor echipe de fotbal nu aveau ca obligație de serviciu obținerea victoriei (caz în care nu se mai putea vorbi de mită oferită pentru îndeplinirea acestor obligații) completul de apel a considerat că lucrurile stau complet invers.

Instanța de control judiciar constată că, promisiunea sumelor de bani jucătorilor de fotbal ai echipei „Gloria Bistrița.” de către inculpatul George Becali nu era lipsită de interes, ci dimpotrivă, acesta avea un interes personal, direct, pentru care ar fi „plătit” oricât, întrucât scopul său ulterior era acela de a obține importante sume de bani, ca urmare a câștigării, în acest mod, a titlului de campioană națională în Divizia A de fotbal de către echipa sa „Steaua București”. Pe lângă câștigarea titlului de campioană națională, echipa Steaua București avea posibilitatea de a se califica și participa în competiția europeană de fotbal „UEFA Champions League” sezonul 2006 – 2007, participare care ar fi adus clubului de fotbal FC Steaua București și principalului său acționar importante venituri financiare. În acest context singura concluzie care poate fi reținută este că, intenția inculpatului George Becali a fost de a plăti/retribui jucătorii clubului George Becali în scopul de a obține un avantaj propriei sale echipe, Steaua București….Practic, jucătorii echipei de fotbal Gloria Bistrița au fost plătiți, cumpărați să joace în interesul echipei Steaua București, pentru ca, în final, aceasta să poată câștiga titlul de campioană națională de fotbal. Față de cele ce preced, instanța de control judiciar constată că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 C. pen. rap la art. 6 din Legea 78/2000, în modalitatea alternativă a promisiunii unor sume de bani”, au decis cei cinci judecători la unison.

Aceeași hotărâre a fost luată și în cazul încercării de mituire de către Becali a jucătorilor de la Universitatea Cluj cu suma de 1.700.000 de euro: „Fără a mai relua considerentele teoretice cu privire la existența acestei infracțiuni, expuse anterior, instanța de control judiciar reține că fapta inculpatului George Becali de a oferi suma de 1,7 milioane euro jucătorilor de fotbal din cadrul clubului U.C. în scopul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, constând în apărarea corectă a șanselor de joc și realizarea obiectivelor de instruire și performanță stabilite de club pentru obținerea unei Victorii în meciul cu echipa „C.F.R.C.” din 7 mai 2008, constituie infracțiunea de dare de mită, în modalitatea oferirii.”

Inducerea în eroare a autorităților și favorizarea unor infracțiuni nu au fost considerate fapte penale, ci …. pregătirea anticipată a apărării

O opinie diametral opusă au avut cei cinci judecători din completul de apel și față de soluția dispusă la fond de Geanina Arghir față de infracțiunile de falsificare a unor documente cu scopul ascunderii dării de mită, fapte săvârșite de Gigi Becali și apropiații săi – Teia Sponte, Radu Gheorghe Marino, Alina Florentina Ciul, Raul Volcinschi şi Victor Piţurcă.

Deși din ancheta procurorilor a reieșit clar faptul că Becali, după ce a aflat că este cercetat penal pentru mituirea echipei Universitatea Cluj, a inventat două antecontracte de vânzare-cumpărare a unor terenuri în Cluj pentru a justifica suma de 1.700.000 de euro confiscată prin flagrant de la Teia Sponte, Arghir a considerat că nu sunt întrunite elementele constitive ale infracțiunii. Nici Becali, care a semnat și a antedatat în fals contractele, nici ceilalți colaboratori ai săi care au girat falsurile și au mințit apoi organele judiciare cu privire la data reală a încheierii actelor, nu au fost atunci pedepsiți de judecătoarea Geanina Arghir. De-a dreptul șocant, deși era vorba de fapte de zădărnicire a aflării adevărului, de fals în declarații, de complicitate, de favorizarea infractorului, Geanina Arghir și Ștefan Pistol au considerat că minciunile spuse în fața procurorilor au reprezentat….”preocuparea sa de a-și concepe anticipat o apărare, decât intenția de a împiedica aflarea adevărului sau intenția de favorizare a altui infractor.”

Motivele halucinante ale Geaninei Arghir pentru acoperirea falsurilor lui Becali

Judecătoarea Mariana Ghena a făcut opinie separată și, spre deosebire de Arghir și Pistol, a dat ani de pușcărie

„Instanța apreciază că declarațiile neadevărate ale prezumtivului făptuitor, ascultat în calitate de „martor” (înainte de a deveni învinuit sau inculpat) reflectă, mai degrabă, preocuparea sa de a-și concepe anticipat o apărare, decât intenția de a împiedica aflarea adevărului sau intenția de favorizare a altui infractor.

Chiar dacă declarațiile inițiale au fost date în calitate de martor, iar pe parcursul procesului penal a devenit inculpat, declarațiile sale inițiale nu pot atrage răspunderea penală nici față de aspectele vizând un eventual coinculpat deoarece declarația sa a fost dată cu intenția de a-și asigura propria apărare, iar nu cu intenția de a favoriza un coinculpat…..

În consecință, dacă făptuitorul nu știe că acordă ajutor unui infractor ori știe că favorizatul a comis o faptă ilicită, dar nu are date la îndemână, în acel moment, pentru a-și da seama că este vorba de o infracțiune, atunci cel care dă un astfel de ajutor nu săvârșește fapta prevăzută și pedepsită de art. 264 C. Penal.

Astfel, dacă favorizarea a fost făcută față de o persoană care, ulterior, se constată a nu fi infractor, nu se poate aprecia ca fiind realizat conținutul constitutiv al infracțiunii de favorizare a infractorului numai pe considerentul realizării urmării socialmente periculoase.” – Geanina Arghir și Ștefan Pistol

Amanta lui Tudoran a girat și contractele false încheiate de acoliții lui Becali pentru a justifica suma de 1,7 milioane euro găsită la flagrant

Deși probele aduse de procurori indicau clar faptul că Gigi Becali, Teia Sponte, Radu Gheorghe Marino, Alina Florentina Ciul, Raul Volcinschi și Victor Piţurcă au mințit cu privire la data încheierii antecontractelor de vânzare-cumpărare de terenuri în Cluj, dar și că aceste antecontracte aveau un caracter fictiv pentru a justifica Valiza cu 1.700.000 de euro găsită cu ocazia flagrantului, judecătoarea Arghir, pentru a evita condamnarea penală a celor de mai sus, a fost preocupată să apere autenticitatea falsurilor.

„Se reține, în primul rând, că persoanele trimise în judecată nu contestă realitatea întocmirii celor două înscrisuri sub semnătură privată, nu contestă scrierea sau subscrierea (semnarea) înscrisurilor respective.

De altfel, nici în actul de acuzare nu se afirmă că nu aceste persoane ar fi întocmit înscrisurile respective, că nu ar fi ele autoarele și semnatarele acestora, ci numai împrejurarea potrivit căreia data întocmirii și semnării acestora, precum și voința persoanelor, nu ar fi cele reale.

…..În al doilea rând, din prezentarea faptelor și împrejurărilor întocmirii celor două înscrisuri sub semnătură privată nu rezultă că acestea au fost supuse, ulterior, alterării prin inserarea sau adăugarea altor mențiuni, adică „prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, în sensul celor ce se vor menționa.

În principiu, fiind generate în sfera activității private, și nefiind supuse autentificării notariale, în măsura în care semnatarii înscrisurilor nu contestă întocmirea și semnarea lor, aceste fapte nu constituie infracțiuni deoarece conținutul neadevărat al unui înscris privat, ca atare, și în anumite limite, nu constituie infracțiune”, a explicat Geanina Arghir în sentința 588 din dosarul 1912/33/2008, deși subiectul infracțiunii era cu totul altul. Dar acest lucru i-a fost de folos să poată apoi aprecia că „faptele reținute în rechizitoriu, așa cum au fost ele descrise distinct, în raport cu fiecare inculpat, nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrieri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Cod penal.” Și astfel l-a scăpat pe Becali de toate infracțiunile.

Completul de cinci judecători de la ICCJ a răsturnat sentința binevoitoare a Geaninei Arghir

Chemați să judece apelul, cei cinci magistrați ICCJ au criticat dur motivarea dată de Arghir și Pistol: „În privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată aflată în legătură cu infracțiunile de corupție, prevăzută de art. 290 C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 (faptă comisă la data de 20 mai 2008), săvârșită de inculpatul Becali George, se reține că după data de 07 mai 2008, când cazul „Valiza” a luat amploare în toate mijloacele mass – media, inculpatul Becali George și-a conceput apărarea conform căreia suma de 1,7 milioane de euro identificată, în posesia inculpatului Sponte Teia la data de 7 mai 2008, constituia contravaloarea unor terenuri situate în județul Cluj, aparținând inculpatului Radu Gheorghe Marino, fiind încheiate în acest sens două antecontracte de vânzare-cumpărare. În această situație, instanța de control judiciar va analiza această infracțiune prin corelare cu infracțiunea de dare de mită săvârșită de același inculpat, întrucât înscrisurile au fost falsificate pentru ascunderea infracțiunii de dare de mită comisă în luna mai 2006. Potrivit art. 290 C. pen. constituie infracțiune, falsificarea unui înscris sub semnătură privată, prin vreunul din modurile arătate în art. 288 C. pen., dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice.”, au demontat, astfel, cei cinci magistrați construcția strâmbă a Geaninei Arghir.

Cum toate probele de la dosar, inclusiv rapoartele tehnice ale SRI, arătau că respectivele contracte au fost antedatate și erau falsuri în esență, judecătorii din apel au fost cât se poate de pragmatici: „Întregul material probator administrat în cauză confirmă faptul că persoanele care au participat Ia semnarea și Ia redactarea antecontractelor de vânzare-cumpărare nu au fost împreună la data de 15 aprilie 2008, iar unele nu au fost nici măcar în București, în intervalele orare pe care acestea le-au indicat. Cert este faptul că inculpatul Becali George le-a solicitat inculpaților Marino Radu Gheorghe, Ciul Alina Florentina, Pițurcă Victor și Volcinschi Raul întocmirea de către unii și, respectiv, semnarea de către alții a celor două antecontracte antedatate, iar aceștia au acceptat.

Sub aspectul laturii subiective se reține că infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată se săvârșește numai cu intenția directă, deoarece subiectul acționează în toate cazurile, cu un anumit scop, și anume producerea unei consecințe juridice.

Prin indicarea intenționată a datei de 07 mai 2008 la o dată „postfactum”, respectiv 20 mai 2008 – data reală a întocmirii antecontractului, inculpatul Becali George a urmărit să-și asigure „o acoperire” pentru infracțiunea de dare de mită din 04 – 07 mai 2008.

În aceste condiții, fapta inculpatului Becali George de a iniția și participa nemijlocit la întocmirea frauduloasă, în data de 20 mai 2008, a două antecontracte de vânzare-cumpărare mistificate prin adăugarea unor mențiuni necorespunzătoare adevărului sub aspectul conținutului, voinței reale a părților și a datei întocmirii acestora precum și folosirea ulterioară a înscrisurilor, astfel falsificate, atât în prezenta cauză penală, cât și în cadrul anchetei disciplinare efectuată de organismele jurisdicționale ale F.R.F., în scopul de a fi exonerat de răspundere penală sau disciplinară în legătură cu fapta de corupție reținută în sarcina sa privind oferta financiară de 1,7 milioane euro pentru clubul „U.C.”, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată aflată în legătură directă cu infracțiunile de corupție prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000.”

Tudoran și Arghir au judecat strâmb și pentru frații Pîrvu

Judecătorii Corneliu Bogdan Ion-Tudoran și Geanina Arghir au mai fost implicați direct și în soluționarea dosarului penal Bijuteria (Euromarket Services SA), în care beneficiari direcți au fost frații Florea și Cornel Pîrvu. Este vorba, potrivit medicului Liviu Opriș, de scandalul financiar prin care fostul primar al sectorului 4 București, Marian Luțu, a oferit firmei Bijuteria SA (actuala Euromarket Services SRL) a fraților Pîrvu contractul privind privatizarea Târgului Aleea Castanilor din Berceni. După ce procurorul Marius Vasile, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, a documentat faptele penale și a trimis dosarul spre judecare, cerând condamnarea reprezentanților Primăriei Sectorului 4 ce măsluiseră licitația, dar și anularea contractului prin care frații Pîrvu dobândiseră Târgul Aleea Castanilor, cazul a ajuns să fie judecat exact de Ion-Tudoran și Geanina Arghir (pe atunci era judecător la Curtea de Apel București).

La instanța de fond (dosar 6031/2002, sentința penală 426/09.02.2004) s-au dat condamnări penale funcționarilor Primăriei Sectorului 4, condamnări ce determinau în mod automat desființarea privatizării Târgului Aleea Castanilor. După ce sentința a trecut nemodificată și de judecata în apel a Tribunalului București (dosar 2879/2004, sentința penală 154/08.02.2005), marea minune s-a produs! Dosarul penal Bijuteria (Euromarket Services SA) a ajuns în recurs, la Curtea de Apel București, exact în completul judecătorului Corneliu Bogdan Ion-Tudoran și al Geaninei Arghir. Aceștia au dispus ca afacerea Târgul Aleea Castanilor să rămână în patrimoniul lui Florea și Cornel Pârvu. O hotărâre strâmbă, coruptă, căci în mod logic, existând condamnări penale, pe cale de consecință trebuia anulată și privatizarea Târgului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.